Orașul Recaș

Alte primării

                                                            FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI RECAŞ
                                                                        
  1. Sediul consiliului local: Recaş, str. Calea Timișoarei, nr. 86, județul Timiș, cod poștal 307340,

    telefon 0256 177278, fax 0256 177279

  1. Adrese pagină internet: www.primariarecas.ro
  2. E-mail: contact@primariarecas.ro
  3. Primar: Pavel Teodor

     Viceprimar: Constantin Carcea

      Secretar: Jr. Ramona Miheț

  1. Repere istorice:

– 1319 – nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit într-o cronică  a vremii ca proprietar al moşiei Rygachtelkue (Recaş);

– 1359 – în diplomele regelui Ludovic cel Mare este menţionată donaţia către fiii săi a posesiunii Rykas din apropierea Timişului Mic;

– în listele  de dijmă de la Vatican ale bisericii catolice, aşezarea Rykas nu este amintită, de unde şi prezumţia că populaţia era de religie ortodoxă; 

– în acelaşi an 1359 sunt colonizate cu aprobarea regelui Ludovic cel Maremai multe familii de români moldoveni ortodocşi care primesc loturi de pământ şi alte privilegii;

– 1362 – acelaşi rege Ludovic cel Mare colonizează  câteva familii de bulgari în vatra satului;

– 11 noiembrie 1447 – este făcută cea mai veche menţiune despre existenţa viilor din Recaş într-un act care arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungureşti de aur;

– 1470 – aşezarea  este numită în documente Oppidum Rekas, având rolul de a coordona 20 de loca­lităţi din împrejurimi;

– a doua jumătate a sec. al XVI-lea – românii aşezaţi  în apropierea Timişului se mută la Izvin datorită inundaţiilor repetate;

– 1716 – din aşezarea Vlaşniţa (Recaşul valah)   pleacă la Izvin mai multe familii de români, aceasta datorită deselor  conflicte interetnice avute cu locuitorii sârbi;

– 1744-1750 – sunt aduse familii de croaţi care se stabilesc în centrul vetrei satului;

– 1750 – sunt aşezaţi sârbi de religie catolică  din zona Bacica, numiţi de români  „şocaţi”; 

– 1763 – sunt  colonizaţi români din părţile  Ardealului;

– 1764 – începe  colonizarea cu populaţie germană, venită din părţile Oberhain, Regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Würzburg, Hessen şi Köln;

– se conturează existenţa a trei cartiere (sate) ale Recaşului: Recaşul Valahilor (Vlaşniţa), Recaşul Şocaţilor (sau al sârbilor) şi Recaşul Bulgarilor;

– 1778 – Recaşul intră  sub administraţie ungurească;

– 1804 – în Nadăş sunt aduse familii maghiare din zona Seghedinului;

– 1809 – începe maghiarizarea  Recaşului,  însă valul cel mare de colonişti unguri ajunge abia în anul 1899;

– 1872 – se înfiinţează judecătoria, apoi biroul cărţii funciare (1894) şi percepţia Recaş  (1895);

 1874 – Emilia Lungu Puhalo înfiinţează şcoala de fete de la Izvin, localitate cu populaţie românească;

– 1876 – s-a născut la Recaş  Tass Antal, astronom, conducătorul Observatorului din Budapesta şi director al Institutului de Cercetări Astrofizice din Ungaria (d. 1937);

– 1886 – Recaşul este reşedinţă de pretură;

– 1887 – s-a născut la Recaş Mihailich Győző, cel care a proiectat la Timişoara Podul „Liget” (1909, azi Podul „Decebal”), proiect distins cu Diploma de Onoare la Expoziţia Internaţională de la Paris -1910 (d. 1966);

– 1894 – este construită fabrica de cărămidă, cu 100 de angajaţi;

– 1895 – Recaşul face parte din comitatul  Timiş, era reşedinţă de comună şi avea 3.637 de locuitori;

– 1902 – este tipărit săptămânalul (german) „Temesrekaser Zeitung”

– 1905-1907 – are loc o colonizare masivă cu populaţie maghiarăr, tăindu-se pentru aceasta 2 500 iugăre de pădure din împrejurimi;

– fiecare familie de colonişti a primit 20 de iugăre şi o casă  de locuit;

– 1908 – s-a născut la Recaş Alexandru Elek Schwartz, fotbalist al Ripensiei Timişoara, antrenor al naţionalei Olandei şi al echipei Benfica Lisabona (d. 2000);

– 1909 – emigrează în SUA un număr de 76 de persoane;

– 1914 – pe lângă biserica romano-catolică  activează corul „Laudate Dominum”;

– 25 noiembrie 1918 – delegaţi pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie sunt Teodor Novac şi Costa Vuia din Izvin, dr. Sever Bugariude la Recaş;

– 1921 – Recaşul face parte din judeţul Timiş  – Torontal, fiind reşedinţă de plasă;

– 13 noiembrie 1923 – regele Ferdinand I vizitează  satul Izvin;

– 1926-1930 – se aşază primele familii de ţigani (rromi);

– 9 ianua­rie 1931 – s-a născut la Recaş Ion Cojar, profesor, actor, regizor (d. 18.10.2009);

– 1936 – în  Recaş funcţiona  şcoala primară, şcoala confesională catolică, grădiniţa, cazinou, reuniune a pompierilor, un cerc de lectură, un club sportiv, un cerc agricol german, exista  fabrica de cărămidă, o moară, fabrica de sifon, diferite societăţi comerciale, oficiu poştal;

– 29 iulie 1939 – se naşte la Izvin Emil Nicolae Urtilă, prof. dr. univ., medic chirurg;

– 21 ianuarie 1940 – se naşte la Herneacova Ovidiu Giulvezan, conf. univ. dr., compozitor, muzicolog, publicist;

– 21 martie 1943 – se naşte la Recaş Martin Bauer, profesor, antrenor, vicepreşedinte al AJF Timiş;

– 4 august 1944 – se naşte la Herneacova prozatorul Oberten János;

– 27 octombrie 1947 – se naşte la Recaş Horia Ţâru, preot,  poet şi eseist;

– 15 aprilie 1949 – se naşte la Recaş Radu Nicosevici, preşedintele Confederaţiei Întreprinzătorilor Particulari din judeţul Timiş;

– 19 iulie 1952 – se naşte la Bazoşu Vechi Eugen Milutinovici, consilier judeţean în mandatele 1996-2000; 2000-2004; 2004-2008, om de afaceri;

– 30 iunie 1953 – se naşte în satul Bazoşu Vechi Ion Peptenar, vestit instrumentist de muzică populară bănăţeană;

– 24 iulie 1947 –  se naşte la Izvin Marina Rodica Cinca, prof. univ. dr. medic, consilier judeţean în mandatul 2004-2008;

– 1956-1968 – Recaşul este reşedinţă de comună  în raionul Timiş, regiunea Banat, cu satele  Bazoşul Vechi şi Izvin;

– 1968 – comuna ţine de  judeţul Timiş  şi i se adaugă satele Petrovaselo, Herneacova, Stanciova, Nadăş;

– 2002 – este inaugurat Muzeul de istorie al comunei;

– 2004 – are loc un referendum local, iar comuna Recaş  dobândeşte statutul de oraş;

– 2004 – începe amenajarea terenului de golf, unul dintre cele mai mari din ţară, care aparţine Asociaţiei  „Club Tite Golfresort” din Recaş, întinzându-se pe o suprafaţă de 34 de hectare (omologat la standarde sportive internaţionale, după cel de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi cel de la Breaza -„Lac verde”;

– terenul de golf din Recaş are nouă trasee pe care pot juca simultan 36 de amatori;

– 2005 – apare primul număr al periodicului  „Jurnalul de Recaş”, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Recaş;

– Bazoşu Vechi (1723-1725, Basos), Herneacova (1349, Aranyásó), Izvin (1453, Ewzwen, Ewsin), Nadăş (1247, Nádasd), Petrovaselo (1359, Horváthpetúrfalva) şi Stanciova (1456, Sztanchófalva).

  1. Populaţia stabilă la 31 decembrie 2020 – total = 9.584 persoane
  1. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2020 = 3.200
  2. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 6:

    Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo şi Stanciova.

  1. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

        a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

Nr.

Denumire

Lungime administrativa

Tip inbracaminte la DC/uri

1

DC 65: Izvin (DN 6) – limită U.A.T. Recaş/Remetea Mare. DC 65

3,20 km

asfalt -1,2 km

piatră, pământ – 2 km

2

DC 66: Cramele Recas (DJ609E) – Stanciova. DC 66

6,70 km

asfalt

3

DC 67: Stanciova – limita U.A.T. Recaș/Remetea Mare. DC 67

7,70  km

pământ

4

DC 68: DC 66 (Herneacova) – Ferma Simei . DC 68

3,70 km

asfalt

5

DC 69: Dc68 – U.A.T. Recaş/Pischia. DC 69

2,41 km

asfalt -1,80 km

pământ-0,61 km

6

DC 71: Remetea Mică (DJ691A) – Nadăş-Buzad

7,80 km

pământ

7

DC 75: Recaş(DJ609E) – Petrovaselo – limita U.A.T. Recas. DC 75 Cralovăț

6,50 km

asfalt -4,50km  pământ- 2 km

8

DC 76: Recaş DC 75 – Petrovaselo – Limita U.A.T. Recaș. DC 76 Suștra DN6

1,00 km

asfalt

9

DC 147: Recaş (DN6) – Bazoş – limită U.A.T. Recaș (râul Timis). Dc 147

9,00 km

asfalt – 8,00 km

pământ- 1 km

10

DC 148: Bazoşu nou (DJ609F) – limită U.A.T. Recaş, către Bazoş (DC147).DC 148

5,2 km

pământ  

11

DN 6 : Limită U.A.T. Recaș-Remetea – limită U.A.T Recaș Topopovăț

11,27 km

asfalt

        b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

Centru Recaș – Izvin = DN 6 – 3,7 km

Centru Recaș – Bazoș DJ 609F – 7,7 km

Centru Recaș – Herneacova DJ609E- DC 66 – 8,9 km

Centru Recaș – Stanciova  DJ609E-DC 66 – 12,4 km

Centru Recaș – Petrovaselo DC 75 – 7,1  km

Centru Recaș – Nadăș DJ609E-DC66-DC67-DC68  – 15,2   km

  1. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

Recaș = 25 de km

Herneacova = 7 km

Petrovaselo = 4 km

Izvin = 10 km

Stanciova = 5 km

Bazoș = 13 km

  1. Număr posturi în primărie – total = 88 din care:

– funcţionari publici = 38

– personal contractual 48

– funcție demnitate publică – 2

  1. Număr consilieri = 15
  2. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

        – Nova Crnja, Serbia

  1. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:
  2. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:          
  •  Asfaltarea satului Petrovaselo
  •  Amenajarea trotuarelor în orașul Recaș și satele aparținătoare
  •  Amenajarea unei piste de biciclete pe ruta Recaș – Izvin, Recaș – Herneacova
  •  Modernizarea Iluminatului Public prin montarea de lămpi LED la nivelul U.A.T.O Recaș
  1. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 40
  2. Pieţe – târguri:

– Piața Agro-Alimentară Recaș

– Piața de vechituri Recaș

  1. Instituţii şcolare:

      – Licee  – Liceul Teoretic Recaș

      – Şcoli cu clasele I-VIII =  Scoala cu clasele I-VIII Izvin,

       Școli cu clasele I-IV: Școala cu clasele I-IV Bazoș, Școala cu clasele I-IV Herneacova

      – Grădiniţe cu program prelungit =  1, Grădinița cu P.P. Recaș

      – Grădiniţe cu program normal =  4 – Grădinița Izvin, Bazoș, Herneacova, Petrovaselo

      – Grădiniţă cu program săptămânal = –

  1. Instituţii sanitare: Dispensarul Uman Recaș și Dispensarul Uman Bazoș
  2. Instituţii culturale:

– Casa de Cultură „Ion Cojocar“ Recaş;

– Cămine culturale: Bazoş, Herneacova, Stanciova şi Petrovaselo.

  1. Baze sportive şi de agrement:

– Sala de Sport  Izvin

– Sala Sporturilor Recaş;

  1. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

Recaș

  •   două biserici ortodoxe
  •   biserică romano catolică
  •   biserică penticostală

Izvin

  •  biserică ortodoxă
  •  biserică greco catolică
  •  biserică penticostală
  •  biserică baptistă

Bazoș

  • biserică ortodoxă
  • biserică romano catolică
  • biserică penticostală
  •  biserică baptistă

Herneacova 

  •     biserică ortodoxă
  •     biserică romano catolică
  •     biserică penticostală

 Stanciova

  •  biserică ortodoxă-sârbă
  •  biserică penticostală

 Petrovaselo 

  •  biserică ortodoxă-sârbă
  •  biserică baptistă

23.  Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:   

  Monument amplasat în Parcul Central din Orașul Recaș

24. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

  • Ruga Recaș
  • Ruga Izvin
  • Ruga Stanciova
  • Ruga Herneacova
  • Ruga Petrovaselo
  • Ruga Bazoș
Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support