Orașul Deta

Alte primării

                                                                   FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI DETA

1. Sediul consiliului local: Deta, Str. Victoriei, nr.32, județul Timiș, telefon 0256 390466, 0256 390606; fax 0256 390511

2. Adresă pagină internet: www.detatm.ro

3. E-mail: primaria_deta@net69.ro

4. Primar:

    Viceprimar: Pluștea Corneliu

    Secretar: Sculean Coralia

5. Repere istorice:

– 1360 – aşezarea Deta este atestată documentar sub denumirea de Ded (Dedul Mic – Ghedu), ca aparţinând nobilului maghiar Petrus de Deed;

– 1446 – apare în documentele medievale ale vremii ca proprietate a lui Nicola Jobagyi Matko, iar în 1496 ca proprietate a contelui Mihai Csaki;

– 1597 – localitatea este donată de principele imperial Sigismund Báthoryunui fidel al său, George Marnachovit;

– 1660-1664 – călătorul otoman Evlia Çelebi vizitează  Banatul şi consemnează faptul că Deta era locuită de români;

– din timpul ocupaţiei otomane s-a păstrat toponimicul Ramada dat braţului Bârzavei care curgea în partea sudică a localităţii, dar şi toponimicul „Măhala” dat cartierului locuit de pătura săracă a oraşului, atât în timpul ocupaţiei otomane, cât şi în vremea stăpânirii habsburge, apoi austro-ungare;

– 1718 – după ce Banatul devine provincie austriacă, localitatea Deta trece în districtul Ciacova, apoi în districtul Timiş;

– satul Opatica (Hopadiza) avea 30 de case;

– 1725 – sunt colonizaţi germani din Renania şi Bavaria şi francezi din Lorena şi Alsacia; denumirea localităţii se transformă din Dedul Mic (Ghedu) în Deta;

– începe înregistrarea oficială a botezurilor, deceselor şi a căsătoriilor, iar peste doar doi ani este atestată funcţionarea primei şcoli, cu predare în limba germană;

– 1733 – începe implementarea planurilor guvernatorului conte Florimund Mercy, care urmărea înfiinţarea în împrejurimile Detei a culturii orezului;

– sunt aduşi fermieri şi meşteşugari experimentaţi, în special italieni (conduşi de Josef Avo din Trento);

– în anul 1749 se obţine prima recoltă de orez;

– 1738 – localitatea este pustiită de cetele de ţărani răsculaţi din Gătaia, conduse de Pavel Dărăbanţiu;

– Deta este repopulată cu colonişti aduşi din satele Bere­cu­ţa şi Denta;

 1763 – sunt colonizate 21 de familii de ita­lieni din zona oraşului Milano şi germani din Alsacia şi Lorena;

– 1788 – Deta este atacată din nou de cete de ţărani răsculaţi, dar aceştia sunt înfrânţi;

– 55 dintre răzvrătiţi sunt executaţi şi îngropaţi într-o groapă comună (aflată într-o zonă situată între pârâul Birdanca şi tere­nul de fotbal de azi);

– ajung în părţile Detei băjenari din Vărădia (Caraş-Severin) fugiţi de teama turcilor care atacau din nou Banatul;

– vărădenii au fost însoţiţi şi apăraţi în drumul lor până la Deta de preotul Ioan Iorgovici, fratele savantului şi apostolului martir literat al românilor bănăţeni Paul  Iorgovici;

– Ioan Iorgovici devine primul preot ortodox român al bisericii ortodoxe din Deta;

– 1810 – Deta este ridicată la rangul de oraş-târg de către împăratul Francisc I de Habsburg, păstrându-şi această calitate pâ­nă la sfârşitul secolului al XIX-lea;

– 1830 – este înfiinţată prima staţie poştală; 

– 1858 – se inaugurează calea ferată Timişoara – Stamora Moraviţa – Iam (Jam) cu staţie în Deta;

– 1867 – după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înfiinţat plasa Deta, cu 13 comune, care aparţinea de comitatul Timiş;

– 1874 – se înfiinţează formaţia de pompieri voluntari a oraşului;

– 1875-1877 – la Deta  a lucrat şi a creat poetul maghiar Revitzky Gyula, fiind îndrăgostit de localnica Bakalovics Emma;  

– 1880 – apare primul număr al ziarului „Dettaer Zeitung”;

– 9 noiembrie 1883 – s-a născut la Deta  József Haubrich,  ministru al apărării în guvernul de la Budapesta (1919), comandant militar al Budapestei în timpul Republicii Sovietice Ungare, între 21 martie şi 6 august 1919 (d. 1939);

– 1890 – Deta era reşedinţă de plasă şi avea 3 552 de locuitori, existau patru mori, fabrică de cărămidă şi numeroase ateliere meşteşugăreşti;

– 1890 – este dată în circulaţie calea ferată Timişoara – Deta – Baziaş;

– 1893 – se înfiinţează primul sindicat muncitoresc;

– 1899 – se introduce primul telefon;

– 1900-1902 – se construieşte uzina electrică şi se introduce iluminatul electric;

– 1910 – este ridicat turnul pompierilor;

– 1918-1919 – localitatea este ocupată de către armată  sârbă; 

– 1919 – Banatul (inclusiv Deta) devine parte componentă a Regatului României;

– 1923 – preot al comunităţii ortodoxe româneşti din Deta este Petru Bizerea(1881-1953), doctor  în teologie;

– prima liturghie în biserica ortodoxă română s-a celebrat la 4 august 1923, cu ocazia onomasticii Reginei Maria şi a celei dea patra aniversări a cuceririi Budapestei de către Armata Română;

– 1924 – are loc inaugurarea liceului real din Deta;

– 1925 – se înfiinţează „Fa­brica de Furnir şi Industria Lemnului „Prohaska s.p.a“ (apoi SC PLAPAF S A);

– 1930 – Valeriu Boleanţu, avocat din Deta, devine prefect al judeţului Timiş-Torontal;

– în perioada interbelică, Deta avea străzi bi­ne întreţinute, trotuare asfaltate, în centru erau o serie de clădiri frumoase, precum primăria, hotelul şi cafeneaua„Bellavista“, loc de întâlnire al comercianţilor români şi sârbi;

– populaţia Detei era de 4070 locuitori, germanii fiind majoritari, urmaţi ca număr de  români, sârbi şi maghiari;

– localitatea decade  de la statutul de oraş la cel de aşezare rurală (comună);

– 1944  –  se naşte la Deta Mihai J. Speriosu, doctor în teoria literaturii, director academic al Institutului de studii europene din cadrul Universităţii Georgia (SUA);  

– 11 septembrie 1944 – oficiantul poştal Elena Ghenescu  transmite din Deta aflată sub ocupaţia armatei germane date comandamentului militar român, dar este prinsă de nemţi şi schingiuită;

– după război, curajoasa oficiantă din Deta este decorată cu Crucea serviciului credincios (pentru civili);

– 1948 – se înfiinţează spitalul cu trei secţii: (obstetrică, pediatrie, boli infecţioase), policlinica, baia publică, cantina şcolară  şi cantina pentru adulţi;

– 14 aprilie 1950 – se naşte la Deta Miodrag Milin, cercetător, istoric, profesor universitar;

– 1951-1956 –  sunt deportaţi în Bărăgan zeci de germani, sârbi, unguri, dar şi basarabeni refugiaţi în Banat încă  din anul 1940;

– 25 august 1952 – se naşte la Deta Ecaterina Neagu, pictor;

– 12 ianuarie 1959 – se naşte la Deta Dan Radosav, preot şi publicist;

– 1962 – se înfiinţează Liceul teoretic din Deta;

– 1964 – este fondată Biblioteca Orăşeneasc Deta;

– 1968 – Deta devine din nou oraş;

– 16 martie 1971 – se naşte la Deta Nora Blaj Demetrescu, pictor;

 1999 – îşi începe activitatea S.C. Eybl, întreprindere cu profil textil care preia parte din angajaţii PLAPAF;

– 2002 – dacă   în anul 1930 din cei 3854 de locuitori ai Detei 2523 erau germani, la începutul mileniului III în oraş  mai trăiau doar 389 de şvabi;

– oraşul Deta avea  6582 de locuitori;

– 2000-2004 – încep noi lucrări edilitare de zone rezidenţiale şi sunt finalizate cele de la noua biserică ortodoxă română; 

– 2009 – sunt terminate două blocuri noi ANL în zona Termal;

– este sfinţită  noua biserică ortodoxă română;

– Opatiţa (1256, Appacchafalva).

6. Populaţia stabilă la 30.12.2020- total = 7.598 persoane, din care:

– masculin = 3.571 persoane

– feminin   = 4.027 persoane

7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2020 = 3125

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 1: Opatiţa.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

                        – DJ 595A = 10,5 km;

                        – DJ 595C = 3,2 km;

                        – DC 186 = 1,29 km

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        – DC 172 Deta – Opatiţa = 4,0 km     

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

            – Deta = 17,25 km;

            – Opatiţa = 4,36 km.

11. Număr posturi în primărie – total = 76, din care:

– funcţionari publici = 38

– personal contractual 38

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

1.Coka , Serbia, regiunea Voivodina

2.Bordany, Ungaria, Județul Csangrad

3.Gaglianico, Italia, regiunea Biella

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

      Orașul Deta face parte din următoarele asociații:

1.Asociația Timiș Torontal Bârzava

2.Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș

3.Asociația Orașelor din România

4.Asociația Intercomunitară Apă-Canal Timiș

5.Gal Timiș Torontal Bârzava

6.GECT Banat Triplex Confinium

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

  •     Modernizare centrul civic în orașul Deta 
  •     Modernizare străzi în orașul Deta 

16. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr.dosare pentru ajutoare sociale) = 25

17. Pieţe – târguri:

– Piața Agroalimentară Deta 

18. Instituţii şcolare:

1.Liceul Tehnologic Sfântu Nicolae Deta care cuprine liceul orașului Deta, Școala generală cu clasele I-VIII, Școala generală cu clasele I-IV Deta, Școala generală cu clasele I-IV Opatița.

2.Grădinița cu program prelungit Deta, care cuprinde Gradinița PP Deta, Grădinița PN Deta si Grădinița PN Opatița

19. Instituţii sanitare:

    – Spitalul Orăşenesc Deta;

20. Instituţii culturale:

    – Centrul cultural Deta

21. Baze sportive şi de agrement:

– Stadion orăşenesc de fotbal  Deta;

– Teren multifuncțional parc Deta

– Ștrand termal Deta, Ștrand olimpic

22. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

– Biserica ortodoxă română Deta (2008);

– Biserica ortodoxă română Opatiţa (1725);

– Biserica romano-catolică Deta (1900);

– Biserica ortodoxă sârbă Deta (sec.XVIII);

– Biserica baptistă Deta;

– Biserica penticostală Deta;

– Biserica reformată Deta;

– Mânăstire sârbească menţionată la mijlocul secolului al XIX-lea.

23. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

            – Monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial: Deta;

            – Monumentul eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Deta;

            – Placă comemorativă în memoria cetăţenilor din Deta deportaţi în Rusia: Deta;

            – Monument – Glorie eternă eroilor din oraşul Deta căzuţi în luptele pentru apărarea patriei: Deta;

            – Monument – Glorie eternă eroilor din Opatiţa căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Opatiţa;

            – Monument în amintirea eroilor căzuţi în războiul mondial anii 1914-1918: Opatiţa.

24. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

          Hramul Bisericii Ortodoxe Române Deta – ”Pogorârea Sfântului Duh” sau Rusaliile

           Hramul Bisericii Catolice Deta –  ”Sfânta Ana”

            Hramul Bisericii Ortodoxe Sârbe – ”Soborul tuturor sfinților sârbi”

            ”Zilele Orașului Deta”

             ”Crosul Orașului Deta”

               Festivul culinar ”Ceaunul și Grătarul”

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support