FIŞA ORAŞULUI RECAŞ

1. Sediul consiliului local: Recaş, str. Calea Timișoarei, nr. 86, județul Timiș, cod poștal 307340,

    telefon: 0256 177278, fax: 0256 177279

2. Adrese pagină internet: www.primariarecas.ro
3. E-mail: contact@primariarecas.ro
4. Primar: Pavel Aurel-Adrian

     Viceprimar: Csizmadia Alin-Sebastian

      Secretar: Jr.  Miheț Ramona

5. Repere istorice:

– 1319 – nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit într-o cronică  a vremii ca proprietar al moşiei Rygachtelkue (Recaş);

– 1359 – în diplomele regelui Ludovic cel Mare este menţionată donaţia către fiii săi a posesiunii Rykas din apropierea Timişului Mic;

– în listele  de dijmă de la Vatican ale bisericii catolice, aşezarea Rykas nu este amintită, de unde şi prezumţia că populaţia era de religie ortodoxă; 

– în acelaşi an 1359 sunt colonizate cu aprobarea regelui Ludovic cel Maremai multe familii de români moldoveni ortodocşi care primesc loturi de pământ şi alte privilegii;

– 1362 – acelaşi rege Ludovic cel Mare colonizează  câteva familii de bulgari în vatra satului;

– 11 noiembrie 1447 – este făcută cea mai veche menţiune despre existenţa viilor din Recaş într-un act care arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungureşti de aur;

– 1470 – aşezarea  este numită în documente Oppidum Rekas, având rolul de a coordona 20 de loca­lităţi din împrejurimi;

– a doua jumătate a sec. al XVI-lea – românii aşezaţi  în apropierea Timişului se mută la Izvin datorită inundaţiilor repetate;

– 1716 – din aşezarea Vlaşniţa (Recaşul valah)   pleacă la Izvin mai multe familii de români, aceasta datorită deselor  conflicte interetnice avute cu locuitorii sârbi;

– 1744-1750 – sunt aduse familii de croaţi care se stabilesc în centrul vetrei satului;

– 1750 – sunt aşezaţi sârbi de religie catolică  din zona Bacica, numiţi de români  „şocaţi”; 

– 1763 – sunt  colonizaţi români din părţile  Ardealului;

– 1764 – începe  colonizarea cu populaţie germană, venită din părţile Oberhain, Regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Würzburg, Hessen şi Köln;

– se conturează existenţa a trei cartiere (sate) ale Recaşului: Recaşul Valahilor (Vlaşniţa), Recaşul Şocaţilor (sau al sârbilor) şi Recaşul Bulgarilor;

– 1778 – Recaşul intră  sub administraţie ungurească;

– 1804 – în Nadăş sunt aduse familii maghiare din zona Seghedinului;

– 1809 – începe maghiarizarea  Recaşului,  însă valul cel mare de colonişti unguri ajunge abia în anul 1899;

– 1872 – se înfiinţează judecătoria, apoi biroul cărţii funciare (1894) şi percepţia Recaş  (1895);

– 1874 – Emilia Lungu Puhalo înfiinţează şcoala de fete de la Izvin, localitate cu populaţie românească;

– 1876 – s-a născut la Recaş  Tass Antal, astronom, conducătorul Observatorului din Budapesta şi director al Institutului de Cercetări Astrofizice din Ungaria (d. 1937);

– 1886 – Recaşul este reşedinţă de pretură;

– 1887 – s-a născut la Recaş Mihailich Győző, cel care a proiectat la Timişoara Podul „Liget” (1909, azi Podul „Decebal”), proiect distins cu Diploma de Onoare la Expoziţia Internaţională de la Paris -1910 (d. 1966);

– 1894 – este construită fabrica de cărămidă, cu 100 de angajaţi;

– 1895 – Recaşul face parte din comitatul  Timiş, era reşedinţă de comună şi avea 3.637 de locuitori;

– 1902 – este tipărit săptămânalul (german) „Temesrekaser Zeitung”; 

– 1905-1907 – are loc o colonizare masivă cu populaţie maghiarăr, tăindu-se pentru aceasta 2 500 iugăre de pădure din împrejurimi;

– fiecare familie de colonişti a primit 20 de iugăre şi o casă  de locuit;

– 1908 – s-a născut la Recaş Alexandru Elek Schwartz, fotbalist al Ripensiei Timişoara, antrenor al naţionalei Olandei şi al echipei Benfica Lisabona (d. 2000);

– 1909 – emigrează în SUA un număr de 76 de persoane;

– 1914 – pe lângă biserica romano-catolică  activează corul „Laudate Dominum”;

– 25 noiembrie 1918 – delegaţi pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie sunt Teodor Novac şi Costa Vuia din Izvin, dr. Sever Bugariude la Recaş;

– 1921 – Recaşul face parte din judeţul Timiş  – Torontal, fiind reşedinţă de plasă;

– 13 noiembrie 1923 – regele Ferdinand I vizitează  satul Izvin;

– 1926-1930 – se aşază primele familii de ţigani (rromi);

– 9 ianua­rie 1931 – s-a născut la Recaş Ion Cojar, profesor, actor, regizor (d. 18.10.2009);

– 1936 – în  Recaş funcţiona  şcoala primară, şcoala confesională catolică, grădiniţa, cazinou, reuniune a pompierilor, un cerc de lectură, un club sportiv, un cerc agricol german, exista  fabrica de cărămidă, o moară, fabrica de sifon, diferite societăţi comerciale, oficiu poştal;

– 29 iulie 1939 – se naşte la Izvin Emil Nicolae Urtilă, prof. dr. univ., medic chirurg;

– 21 ianuarie 1940 – se naşte la Herneacova Ovidiu Giulvezan, conf. univ. dr., compozitor, muzicolog, publicist;

– 21 martie 1943 – se naşte la Recaş Martin Bauer, profesor, antrenor, vicepreşedinte al AJF Timiş;

– 4 august 1944 – se naşte la Herneacova prozatorul Oberten János;

– 27 octombrie 1947 – se naşte la Recaş Horia Ţâru, preot,  poet şi eseist;

– 15 aprilie 1949 – se naşte la Recaş Radu Nicosevici, preşedintele Confederaţiei Întreprinzătorilor Particulari din judeţul Timiş;

– 19 iulie 1952 – se naşte la Bazoşu Vechi Eugen Milutinovici, consilier judeţean în mandatele 1996-2000; 2000-2004; 2004-2008, om de afaceri;

– 30 iunie 1953 – se naşte în satul Bazoşu Vechi Ion Peptenar, vestit instrumentist de muzică populară bănăţeană;

– 24 iulie 1947 –  se naşte la Izvin Marina Rodica Cinca, prof. univ. dr. medic, consilier judeţean în mandatul 2004-2008;

– 1956-1968 – Recaşul este reşedinţă de comună  în raionul Timiş, regiunea Banat, cu satele  Bazoşul Vechi şi Izvin;

– 1968 – comuna ţine de  judeţul Timiş  şi i se adaugă satele Petrovaselo, Herneacova, Stanciova, Nadăş;

– 2002 – este inaugurat Muzeul de istorie al comunei;

– 2004 – are loc un referendum local, iar comuna Recaş  dobândeşte statutul de oraş;

– 2004 – începe amenajarea terenului de golf, unul dintre cele mai mari din ţară, care aparţine Asociaţiei  „Club Tite Golfresort” din Recaş, întinzându-se pe o suprafaţă de 34 de hectare (omologat la standarde sportive internaţionale, după cel de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi cel de la Breaza -„Lac verde”;

– terenul de golf din Recaş are nouă trasee pe care pot juca simultan 36 de amatori;

– 2005 – apare primul număr al periodicului  „Jurnalul de Recaş”, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Recaş;

– Bazoşu Vechi (1723-1725, Basos), Herneacova (1349, Aranyásó), Izvin (1453, Ewzwen, Ewsin), Nadăş (1247, Nádasd), Petrovaselo (1359, Horváthpetúrfalva) şi Stanciova (1456, Sztanchófalva).

6. Populaţia stabilă la 31 decembrie 2020 – total = 9.584 persoane

7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2020 = 3.200
8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 6:

    Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo şi Stanciova.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

        a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

        b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

Centru Recaș – Izvin = DN 6 – 3,7 km

Centru Recaș – Bazoș DJ 609F – 7,7 km

Centru Recaș – Herneacova DJ609E- DC 66 – 8,9 km

Centru Recaș – Stanciova  DJ609E-DC 66 – 12,4 km

Centru Recaș – Petrovaselo DC 75 – 7,1  km

Centru Recaș – Nadăș DJ609E-DC66-DC67-DC68  – 15,2   km

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

Recaș = 25 de km

Herneacova = 7 km

Petrovaselo = 4 km

Izvin = 10 km

Stanciova = 5 km

Bazoș = 13 km

11. Număr posturi în primărie – total = 88 din care:

– funcţionari publici = 38

– personal contractual = 48

– funcție demnitate publică – 2

12. Număr consilieri = 15
13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

        – Nova Crnja, Serbia

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:
15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:          

•  Asfaltarea satului Petrovaselo
•  Amenajarea trotuarelor în orașul Recaș și satele aparținătoare
•  Amenajarea unei piste de biciclete pe ruta Recaș – Izvin, Recaș – Herneacova
•  Modernizarea iluminatului public prin montarea de lămpi LED la nivelul U.A.T. Recaș

16. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 40
17. Pieţe – târguri:

– Piața Agro-Alimentară Recaș

– Piața de vechituri Recaș

18. Instituţii şcolare:

      – Licee  – Liceul Teoretic Recaș

      – Şcoli cu clasele I-VIII =  Scoala cu clasele I-VIII Izvin,

       – Școli cu clasele I-IV: Școala cu clasele I-IV Bazoș, Școala cu clasele I-IV Herneacova

       – Grădiniţe cu program prelungit =  1, Grădinița cu P.P. Recaș

       – Grădiniţe cu program normal =  4 – Grădinița Izvin, Bazoș, Herneacova, Petrovaselo

        – Grădiniţă cu program săptămânal = –

19. Instituţii sanitare: Dispensarul Uman Recaș și Dispensarul Uman Bazoș
20. Instituţii culturale:

– Casa de Cultură „Ion Cojocar“ Recaş;

– Cămine culturale: Bazoş, Herneacova, Stanciova şi Petrovaselo.

21. Baze sportive şi de agrement:

– Sala de Sport  Izvin

– Sala Sporturilor Recaş;

22. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

Recaș

•   două biserici ortodoxe
•   biserică romano catolică
•   biserică penticostală

Izvin

•  biserică ortodoxă
•  biserică greco catolică
•  biserică penticostală
•  biserică baptistă

Bazoș

• biserică ortodoxă
• biserică romano catolică
• biserică penticostală
•  biserică baptistă

Herneacova 

•     biserică ortodoxă
•     biserică romano catolică
•     biserică penticostală

 Stanciova

•  biserică ortodoxă-sârbă
•  biserică penticostală

 Petrovaselo 

•  biserică ortodoxă-sârbă
•  biserică baptistă

23.  Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:   

  Monument amplasat în Parcul Central din Orașul Recaș

24. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

• Ruga Recaș
• Ruga Izvin
• Ruga Stanciova
• Ruga Herneacova
• Ruga Petrovaselo
• Ruga Bazoș