FIŞA ORAŞULUI DETA

1. Sediul consiliului local: Deta, Str. Victoriei, nr. 32, județul Timiș, telefon 0256 390466, 0256 390606; fax 0256 390511

2. Adresă pagină internet: www.detatm.ro

3. E-mail: primaria.deta@detatm.ro

4. Primar: Roman Petru

    Viceprimar: Rotar Radu

    Secretar: Sculean Coralia

5. Repere istorice:

– 1360 – aşezarea Deta este atestată documentar sub denumirea de Ded (Dedul Mic – Ghedu), ca aparţinând nobilului maghiar Petrus de Deed;

– 1446 – apare în documentele medievale ale vremii ca proprietate a lui Nicola Jobagyi Matko, iar în 1496 ca proprietate a contelui Mihai Csaki;

– 1597 – localitatea este donată de principele imperial Sigismund Báthoryunui fidel al său, George Marnachovit;

– 1660-1664 – călătorul otoman Evlia Çelebi vizitează  Banatul şi consemnează faptul că Deta era locuită de români;

– din timpul ocupaţiei otomane s-a păstrat toponimicul Ramada dat braţului Bârzavei care curgea în partea sudică a localităţii, dar şi toponimicul „Măhala” dat cartierului locuit de pătura săracă a oraşului, atât în timpul ocupaţiei otomane, cât şi în vremea stăpânirii habsburge, apoi austro-ungare;

– 1718 – după ce Banatul devine provincie austriacă, localitatea Deta trece în districtul Ciacova, apoi în districtul Timiş;

– satul Opatica (Hopadiza) avea 30 de case;

– 1725 – sunt colonizaţi germani din Renania şi Bavaria şi francezi din Lorena şi Alsacia; denumirea localităţii se transformă din Dedul Mic (Ghedu) în Deta;

– începe înregistrarea oficială a botezurilor, deceselor şi a căsătoriilor, iar peste doar doi ani este atestată funcţionarea primei şcoli, cu predare în limba germană;

– 1733 – începe implementarea planurilor guvernatorului conte Florimund Mercy, care urmărea înfiinţarea în împrejurimile Detei a culturii orezului;

– sunt aduşi fermieri şi meşteşugari experimentaţi, în special italieni (conduşi de Josef Avo din Trento);

– în anul 1749 se obţine prima recoltă de orez;

– 1738 – localitatea este pustiită de cetele de ţărani răsculaţi din Gătaia, conduse de Pavel Dărăbanţiu;

– Deta este repopulată cu colonişti aduşi din satele Bere­cu­ţa şi Denta;

– 1763 – sunt colonizate 21 de familii de ita­lieni din zona oraşului Milano şi germani din Alsacia şi Lorena;

– 1788 – Deta este atacată din nou de cete de ţărani răsculaţi, dar aceştia sunt înfrânţi;

– 55 dintre răzvrătiţi sunt executaţi şi îngropaţi într-o groapă comună (aflată într-o zonă situată între pârâul Birdanca şi tere­nul de fotbal de azi);

– ajung în părţile Detei băjenari din Vărădia (Caraş-Severin) fugiţi de teama turcilor care atacau din nou Banatul;

– vărădenii au fost însoţiţi şi apăraţi în drumul lor până la Deta de preotul Ioan Iorgovici, fratele savantului şi apostolului martir literat al românilor bănăţeni Paul  Iorgovici;

– Ioan Iorgovici devine primul preot ortodox român al bisericii ortodoxe din Deta;

– 1810 – Deta este ridicată la rangul de oraş-târg de către împăratul Francisc I de Habsburg, păstrându-şi această calitate pâ­nă la sfârşitul secolului al XIX-lea;

– 1830 – este înfiinţată prima staţie poştală; 

– 1858 – se inaugurează calea ferată Timişoara – Stamora Moraviţa – Iam (Jam) cu staţie în Deta;

– 1867 – după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înfiinţat plasa Deta, cu 13 comune, care aparţinea de comitatul Timiş;

– 1874 – se înfiinţează formaţia de pompieri voluntari a oraşului;

– 1875-1877 – la Deta  a lucrat şi a creat poetul maghiar Revitzky Gyula, fiind îndrăgostit de localnica Bakalovics Emma;  

– 1880 – apare primul număr al ziarului „Dettaer Zeitung”;

– 9 noiembrie 1883 – s-a născut la Deta  József Haubrich,  ministru al apărării în guvernul de la Budapesta (1919), comandant militar al Budapestei în timpul Republicii Sovietice Ungare, între 21 martie şi 6 august 1919 (d. 1939);

– 1890 – Deta era reşedinţă de plasă şi avea 3 552 de locuitori, existau patru mori, fabrică de cărămidă şi numeroase ateliere meşteşugăreşti;

– 1890 – este dată în circulaţie calea ferată Timişoara – Deta – Baziaş;

– 1893 – se înfiinţează primul sindicat muncitoresc;

– 1899 – se introduce primul telefon;

– 1900-1902 – se construieşte uzina electrică şi se introduce iluminatul electric;

– 1910 – este ridicat turnul pompierilor;

– 1918-1919 – localitatea este ocupată de către armată  sârbă; 

– 1919 – Banatul (inclusiv Deta) devine parte componentă a Regatului României;

– 1923 – preot al comunităţii ortodoxe româneşti din Deta este Petru Bizerea(1881-1953), doctor  în teologie;

– prima liturghie în biserica ortodoxă română s-a celebrat la 4 august 1923, cu ocazia onomasticii Reginei Maria şi a celei dea patra aniversări a cuceririi Budapestei de către Armata Română;

– 1924 – are loc inaugurarea liceului real din Deta;

– 1925 – se înfiinţează „Fa­brica de Furnir şi Industria Lemnului „Prohaska s.p.a“ (apoi SC PLAPAF S A);

– 1930 – Valeriu Boleanţu, avocat din Deta, devine prefect al judeţului Timiş-Torontal;

– în perioada interbelică, Deta avea străzi bi­ne întreţinute, trotuare asfaltate, în centru erau o serie de clădiri frumoase, precum primăria, hotelul şi cafeneaua„Bellavista“, loc de întâlnire al comercianţilor români şi sârbi;

– populaţia Detei era de 4070 locuitori, germanii fiind majoritari, urmaţi ca număr de  români, sârbi şi maghiari;

– localitatea decade  de la statutul de oraş la cel de aşezare rurală (comună);

– 1944  –  se naşte la Deta Mihai J. Speriosu, doctor în teoria literaturii, director academic al Institutului de studii europene din cadrul Universităţii Georgia (SUA);  

– 11 septembrie 1944 – oficiantul poştal Elena Ghenescu  transmite din Deta aflată sub ocupaţia armatei germane date comandamentului militar român, dar este prinsă de nemţi şi schingiuită;

– după război, curajoasa oficiantă din Deta este decorată cu Crucea serviciului credincios (pentru civili);

– 1948 – se înfiinţează spitalul cu trei secţii: (obstetrică, pediatrie, boli infecţioase), policlinica, baia publică, cantina şcolară  şi cantina pentru adulţi;

– 14 aprilie 1950 – se naşte la Deta Miodrag Milin, cercetător, istoric, profesor universitar;

– 1951-1956 –  sunt deportaţi în Bărăgan zeci de germani, sârbi, unguri, dar şi basarabeni refugiaţi în Banat încă  din anul 1940;

– 25 august 1952 – se naşte la Deta Ecaterina Neagu, pictor;

– 12 ianuarie 1959 – se naşte la Deta Dan Radosav, preot şi publicist;

– 1962 – se înfiinţează Liceul teoretic din Deta;

– 1964 – este fondată Biblioteca Orăşeneasc Deta;

– 1968 – Deta devine din nou oraş;

– 16 martie 1971 – se naşte la Deta Nora Blaj Demetrescu, pictor;

– 1999 – îşi începe activitatea S.C. Eybl, întreprindere cu profil textil care preia parte din angajaţii PLAPAF;

– 2002 – dacă   în anul 1930 din cei 3854 de locuitori ai Detei 2523 erau germani, la începutul mileniului III în oraş  mai trăiau doar 389 de şvabi;

– oraşul Deta avea  6582 de locuitori;

– 2000-2004 – încep noi lucrări edilitare de zone rezidenţiale şi sunt finalizate cele de la noua biserică ortodoxă română; 

– 2009 – sunt terminate două blocuri noi ANL în zona Termal;

– este sfinţită  noua biserică ortodoxă română;

– Opatiţa (1256, Appacchafalva).

6. Populaţia stabilă la 31.12.2024 – total = 5.670 persoane, din care:

– masculin = 2.734 persoane

– feminin   = 2.936 persoane

7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2024 = 1722

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului  – Opatiţa.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

                        – DJ 595A = 10,5 km;

                        – DJ 595C = 3,2 km;

                        – DC 186 = 1,29 km

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        – DC 172 Deta – Opatiţa = 4,0 km     

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

            – Deta = 17,25 km;

            – Opatiţa = 4,36 km.

11. Număr posturi în primărie – total = 58, din care:

– funcţionari publici = 26

– personal contractual = 32

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

1. Coka , Serbia, regiunea Voivodina

2. Bordany, Ungaria, Județul Csangrad

3. Gaglianico, Italia, regiunea Biella

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

      Orașul Deta face parte din următoarele asociații:

1.Asociația Timiș Torontal Bârzava

2.Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș

3.Asociația Orașelor din România

4.Asociația Intercomunitară Apă-Canal Timiș

5.GAL Timiș Torontal Bârzava

6.GECT Banat Triplex Confinium

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

      – Reabilitare energetica blocuri de locuinte in orasul Deta

      – Sistematizare zona Elena Ghenescu, oras Deta

  16. Proiecte cu finanțare (cofinanțare) externă în derulare :

17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr. 196 din 31 octombrie 2016 privind venitul minim de incluziune:

18. Pieţe – târguri:

– Piața Agroalimentară Deta, str. Revoluției, nr. 24 – Duminica

19. Instituţii şcolare:

      – Licee: Liceul Tehnologic Sfantul Nicolae

       – Școli cu clasele I-VIII = Liceul Tehnologic Sfantul Nicolae

       – Gradinita PP Deta, str. Stefan cel Mare, nr.4A, Deta

       – Gradinita PN Deta, str. Stefan cel Mare, nr.5, Deta

20. Instituţii sanitare:

    – Spitalul Orăşenesc Deta – str. Mihai Viteazu, nr. 10, Deta.

21. Instituţii culturale:

      – Centrul Cultural al Orasului Deta, str. Stefan cel Mare, nr.9;  

       – Muzeul Deta, str. Mihai Viteazu, nr. 2;

        – Caminul Cultural Opatita, Opatita, nr. 97;

         – Biblioteca Deta, str. Victoriei, nr.36.

          – Centrul cultural Deta

22. Baze sportive şi de agrement:

      – Stadionul Orasului Deta, str. Elena Ghenescu, nr. 24;

       – Sala de sport, str. Elena Ghenescu, nr. 21;

        – Stadionul Opatita, Opatita;

         – Teren multifunctional, Parcul Anton Kratzer;

          – Teren Minifotbal Maracana, str. Revolutiei, nr. 26.

22. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

– Biserica ortodoxă română Deta (2008);

– Biserica ortodoxă română Opatiţa (1725);

– Biserica romano-catolică Deta (1900);

– Biserica ortodoxă sârbă Deta (sec.XVIII);

– Biserica baptistă Deta;

– Biserica penticostală Deta;

– Biserica reformată Deta;

– Mânăstire sârbească menţionată la mijlocul secolului al XIX-lea.

23. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

            – Monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial: Deta;

            – Monumentul eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Deta;

            – Placă comemorativă în memoria cetăţenilor din Deta deportaţi în Rusia: Deta;

            – Monument – Glorie eternă eroilor din oraşul Deta căzuţi în luptele pentru apărarea patriei: Deta;

            – Monument – Glorie eternă eroilor din Opatiţa căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Opatiţa;

            – Monument în amintirea eroilor căzuţi în războiul mondial anii 1914-1918: Opatiţa.

24. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

-Ruga ortodoxă în localitățile: Opatița (de Sfintele Paști) și  Deta (de Rusalii);

– Ruga catolică în localitatea Deta (iulie – de Sf. Ana);

– Ruga ortodoxă – sârbească în localitatea Deta (septembrie – Soborul sfinților sârbi).