FIŞA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI TIMIŞOARA

PE ANUL 2010

 

1. Sediul consiliului local: Timişoara, Blv.C.D.Loga nr.1, telefon 0256 408300*, fax 0256 490635

2. Adresă pagină internet: www.primariatm.ro

3. E-mail: cabinetprimar@primariatm.ro

4. Primar: Ciuhandu Gheorghe Coriolan

    Viceprimari:  - Orza Adrian-Romiţă

                          - Grindeanu Sorin Mihai

    Secretar: Cojocari Ioan

5. Repere istorice:

- sec.II e.n. - se presupune că la Timişoara sau în apropriere, se găsea localitatea Zurobara sau Zambara, redată aproximativ pe harta lui Claudiu Ptolemeu, ipoteză neconfirmată arheologic;

- 1154 - geograful arab Sarif al Idrisi, în opera „Cartea desfătărilor“, după ce arată cu precizie drumul de la Caborz (Carloviţ) până la Timişoara, trecând prin Cnéz (Satchinez), arată Timişoara ca pe „un oraş plăcut…oferind bogăţii mari“;

- 1172 - este amintit numele unui comite de Timiş, Pancratiu, care a stat în fruntea comitatului a cărui reşedinţă se afla la Timişoara;

- 1212 - regele Bela al IV-lea construieşte o fortăreaţă din pământ, apărată de un şanţ de apă. Cetatea Timişoarei ocupa o suprafaţă de aproximativ 18.000 metri pătraţi;

- 1266 - regele Ştefan al V-lea dăruieşte contelui Parabuch domeniul Papth din comitatul Timiş (Bobda) şi pământul Rety (rât) al cetăţii Timiş;

- 1316-1325 - castelul devine reşedinţa regelui Carol Robert de Anjou;

- din cetatea Timişorii Carol Robert pleacă în expediţia împotriva lui Basarab I, cel care-i va înfrânge la Posada;

- 24.10.1937 - la Timişoara, în prezenţa regelui Sigismund de Luxemburg, se deschide Dieta generală, la care au participat pentru prima dată şi deputaţii oraşelor. Sigismund de Luxemburg a stat vreme îndelungată la Timişoara, având neînţelegeri cu nobilimea maghiară;

- 1407-1421 - demnitatea de comite de Timiş este ocupată de Philippo Spanno (Pipo de Ozora), un propagator al renascentismului;

- 1441-1446 - comite şi conte de Timiş este Iancu de Hunedoara;

- cetatea Timişorii este consolidată, refăcută şi modernizata;

- 1474 - Timişoara este amintită pentru prima dată ca urbe, în diplome şi în documente;

- 1478-1494 - comite de Timiş şi căpitan de Timişoara este Pavel Chinezul;

- numeroşi români şi sârbi care fug din calea turcilor se aşează în cetate şi în jurul acesteia;

- Timişoara se extinde şi în suprafaţă în urma unui masiv aport de populaţie ortodoxă;

- 1510 - ciuma face ravagii în oraş;

- 1514 - cetatea Timişoarei este asediată de către oştile ţăranilor răsculaţi, conduse de Gheorghe Doja;

- 21.07.1952 - Timişoara e cucerită de turci, iar oraşul devine capitală de paşalâc, condusă de un beglerbeg;

- din descrierile anumitori călători reiese că în acea vreme Timişoara era un oraş mare şi plăcut şi că juca un rol important în controlul militar aplicat de turci Transilvaniei;

- primul comandant turc care va avea sediul ]n castelul Huniade va fi Hassan Paşa; la Timişoara îşi avea sediul  muftiul (capul justiţiei) şi chasinedarul (vistiernicul);

- după introducerea administraţiei turceşti, când sunt înlăturate privilegiile de clasă, din Timişoara (din Banat) dispare nobilimea maghiară care se refugiază în Ungaria şi Ardeal şi, aşa cum spune ioan Stoia Udrea în „Ghidul Banatului“ din 1936, „se iroseşte în vreme“, dispărţnd complet din istoria Banatului;

- 1596 - încercarea eşuată a princepului Transilvaniei, Sigismund de Báthory, de a recuceri Timişoara;

- 1660 - Timişoara este vizitată de istoricul şi geograful turc Evlia Celebi;

- oraşul era format din „Cetate“ şi zece mahalale;

- Timişoara (capitala Paşalâcului) avea 1500 de case, patru geamii, patru mănăstiri, şapte şcoli pentru copii, o şcoală superioară (medreşe), patru băi, 400 de dughene.

- garnizoana numără 10.000 de soldaţi;

- casele erau construite din lemn şi acoperite cu şindrilă, însă coşurile erau de cărămidă;

- toate străzile erau pavate cu scânduri;

 

- 12.10.1776 - prinţul Eugen de Savoya şi trupele sale austriece îi alungă pe otomani, cucerind oraşul;

- ganizoana turcă capitulează şi se retrage în sudul Dunării, iar austriecii devin stăpânii Timişoarei;

- Banatul este organizat ca o provincie personală a coroanei („Kronland“) având capitala la Timişoara şi fiind controlată de Camera Aulică de la Viena, în mod direct;

- feldmareşalul Hamilton fortifică oraşul;

 

- 1716-1734 - guvernatorul militar şi civil al Banatului este contele Claudius Florimund Mercy: la 33 de ani era general imperial, iar la 43 de ani devine guvernator al Timişoarei;

- societăţile comerciale bogate, atestate documentar imediat după ocupaţia austriacă ca fiind ale băştinaşilor, sunt desfiinţate;

- din numeroase turme de oi, cirezi de vite şi livezi de pomi aparţinând românilor, după 50 de ani, nu mai rămâne decât amintirea acestora;

- sub conducerea guvernatorului Mercy se elaborează un plan de sistematizare a oraşului, care a inclus trama stradală, existentă şi azi în zona centrală, canalizarea Timişelului, devenit Bega, aprovizionarea cu apă potabilă şi canale pentru evacuarea apelor uzate;

- 1718 - este pusă în funcţiune Fabrica de bere în cartierul numit „Fabrică“ („Fabric“);

- 1720 - cronicarul maghiar Máthyás Bél consemna că „în oraşul Timişoara nu se vorbea în acea vreme altă limbă decât cea românească“ (în 1719 în oraş se aflau, de exemplu, doar 52 de familii germane);

- locuitorii sunt organizaţi, ca şi în timpul ocupaţiei turce, în comunităţi confesionale, conduse de consilii numite „magistrate“, formate din primari şi consilieri. Conducerea comunităţii „rasciene“ (ortodoxe) ajunge în mare parte în mâna sârbilor, românii fiind împiedicaţi în încercarea lor de a deţine funcţii în comunitate;

 

- 1722 -  începe colonizarea „şvabilor“ (denumire generică) în Banat, în mai multe „valuri“;

- locuitorii germani vor forma în deceniul al IV-lea al secolului al XVIII-lea majoritatea populaţiei în Timişoara, deoarece austriecii preferă la început popularea oraşului cu elemente nemaghiare, pentru a se evita eventualele mişcări ale ungurilor împotriva imperiului habsburgic, însă începând cu anul 1730 se permite aşezarea în oraş, din nou, a catolicilor maghiari;

 

- 1723-1756 - se construieşte în sistem „Vauban“ (Vauban Sebastian, mareşal al Franţei) noua cetate de cărămidă;

- bastionul nord-estic şi unele fragmente s-au păstrat până în zilele noastre;

- contele Florimund Mercy propune Vienei un proiect întocmit de maeştrii topografi şi constructori din Timişoara, document numit „Regulament de construcţii pentru oraşul şi cetatea Timişoara“, care va însemna cea mai importantă sistematizare din secolul al XVIII-lea petrecută pe teritoriul Banatului.

- 16.05.1727 - Sfântul Ioan de Nepomuk a fost ales protector al Banatului, iar ziua de 16 mai a fiecărui an a fost declarată zi de sărbătoare;

- 1728-1771 - are loc săparea şi regularizarea canalului Bega, transformarea lui în arteră fluvială navigabilă;

- 1729 - se termină construcţia Cazărmii Ardelene, unde va fi şi reşedinţa comandantului corpului 7 armată austriac, iar mai târziu cea a comandantului Diviziei I imperiale, edificiu care a fost demolat abia între anii 1961-1965;

- 24.12.1731 - sub primarul Peter Solderer se pune piatra de temelie a primăriei germane, pe locul vechilor băi turceşti (în prezent: Primăria Veche);

- 1736-1754 - se construieşte domul romano-catolic din Piaţa Unirii;

- 1737 - se pune piatra de temelie a Spitalului mizericordienilor;

- se zidesc clădiri din cărămidă arsă care dau un aspect nou oraşului, deşi populaţia locuieşte tot în cocioabe, iar funcţionarii, faimoşii „beamteri“, trăiau în case mici, scunde şi igrasioase, una dintre acestea  păstrându-se în Piaţa Mărăşti;

 

- 1738-1739 - marea molimă de ciumă, în urma căreia o şesime din locuitorii oraşului vor pieri;

- în memoria victimelor e înălţat în Piaţa Domului romano-catolic (azi, Piaţa Unirii) Monumentul Sfintei Treimi;

- 1734-1754 - se construieşte Palatul episcopal romano-catolic;

- 1744 - se termină construcţia spitalului municipal;

- 1748 - se zideşte catedrala ortodoxă sârbă din Piaţa Unirii;

- 1753 - prima menţiune  despre existenţa teatrului timişorean organizat;

- 1754 - începe construcţia reşedinţei guvernamentale, Palatul Prefecturii (restaurat în anul 2007, aflat în Piaţa Unirii);

- se construiesc porţile Cetăţii Bastion: Poarta Belgradului (dezafectată la 1745), Porţile Petrovaradinului (Iosefin), Poarta Ardeleană (spre Fabric), Poarta Vienei (Mehala), ultimele două demolate la 1891;

- 1758 - se înfiinţează o şcoală ortodoxă română;

- 1761 - se termină construcţia primăriei magistratului rascian-iliric (sârb);

- 1762 - în cetate se zideşte prima sinagogă a comunităţii evreieşti;

- 1762-1763 - a doua mare molimă de ciumă;

- 1767 - oraşul este vizitat de viitorul împărat Iosif al II-lea;

- 1770 - Timişoara numără 10.000 de locuitori, doar un sfert din populaţia Timişoarei sub stăpânirea turcilor;

- 1773 - viitorul împărat Iosif al II-lea se află din nou la Timişoara;

- 1774 - J.J. Ehrler, în capitolul „Despre mărimea Banatului şi locuitorii acestuia“ din lucrarea „Banatul - de la origini până acum“ (1774), aminteşte oraşul Timişoara, alături de oraşul Vinga şi de două târguri - Becicherecul Mare şi Kikinda;

- 1775 - ia fiinţă Şcoala Normală de Băieţi;

- 1778-1779 - Banatul (trei comitate) este reîncorporat Ungariei, iar Timişoara redevine reşedinţa comitatului Timiş;

- 1780 - apare lucrarea „Versuch einer politischen und natürlichen Geschichte des Temeswarer Banats“, de Francesco Griselini, prima monografie despre ţinuturile dintre Mureş şi Dunăre;

- 12.12.1781 - Iosif al II-lea semnează diploma de ridicare a Timişoarei la rangul de Oraş liber regesc;

- Timişoara are acum autonomie economică şi poate fi reprezentată în Dieta de la Buda;

- 1782 - este deschis gimnaziul piariştilor, mutat din comuna Sântana (judeţul Arad) la Timişoara, unde va activa până în anul 1948;

- 1784 - în cartierul Fabric funcţionează o şcoală ilirică, despărţită în 1825  în şcoala românească şi sârbească;

- 1794 - clădirea fostei primării rasciene este transformată în teatru;

- 1806 - are loc fondarea seminarului teologic romano-catolic, desfiinţat în anul 1950;

- 1807 - oraşul este vizitat de împăratul Francisc I Habsburg şi de arhiducele Carol, care au fost cazaţi la hanul (hotelul) „La Trompetistul“;

- 1808 - se organizează miliţia civică;

- 1815 - tipograful Joseph Klapka - primarul de mai târziu al oraşului - înfiinţează prima bibliotecă de împrumut din Timişoara;

- 1831 - se pune piatra de temelie a bisericii evanghelice „unite“;

            - 1831-1832 - holera face victime în oraş (1361 de decese);

            - 1844.1858 - primar este scriitorul şi istoricul Johann Nepomuk Preyer;

            - 1846 – se înfiinţează primul institut de învăţământ (facultatea de drept) de către episcopul romano-catolic József Lonovics;

            - 1846 (3-18 noiembrie) - compozitorul şi pianistul Franz Liszt susţine trei concerte în sala Teatrului;

            - 1847 - concertează la Timişoara Johann Strauss - fiul;

- 18.03.1848 - la aflarea veştilor despre izbucnirea revoluţiei la Pesta, se organizează mai multe adunări populare în curtea şi în faţa primăriei, iar Pieţei de Paradă i se atribuie numele de Piaţa Libertăţii;

- 1849 - cetatea este asediată de trupele revoluţionarilor maghiari, astfel că între 26 aprilie şi 8 august are loc cel mai lung asediu asupra Timişoarei;

- 03.05.1849 - Generalul Josef Bem îl avansează la gradul de maior pe poetul Petőfi Sándor în tabăra de la Freidorf de lângă Timişoara, acolo unde azi se află un monument închinat poetului maghiar;

- 09.08.1849 - oştile armatei revoluţionare maghiare sunt învinse pe câmpul de bătălie dintre Sânandrei şi Becicherecu Mic, iar generalul austriac Julius Haynau intră victorios în Timişoara;

- 1849-1860 - Timişoara este capitala Voivodinei Sârbeşti şi a Banatului Timişan, a regiunii imperiale austriece nou create, care cuprindea întreg Banatul, Bacica, Sirmiul;

- limba oficială devine germana şi nu sârba, aşa cum pretinseră liderii sârbi;

 

- 1850 - populaţia Timişoarei creşte foarte încet: la 1850 ea atinge abia 17.669 de locuitori, cu 5000 mai puţin decât Aradul şi tot atâta cât Vârşeţul, care la ocuparea Banatului de către austrieci avea doar 70 de case;

- dezvoltarea oraşului este însă semnificativă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după construirea de căi ferate, când Timişoara devine unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Austro-Ungaria.

- 16.06.1852 – Timişoara este vizitată pentru prima dată de împăratul Franz Iosef;

- 1853 - se editează prima monografie a oraşului, intitulată „Monographie der kőniglichen Freistadt Temeswar“ (Monografia oraşului liber crăiesc Timişoara), de primarul Johann N. Preyer;

- 24.04.1854 - se inaugurează serviciul telegrafic;

- 1855-1860 - se zideşte Palatul Dicasterial cu destinaţia de a servi ca sediu pentru guvernul Vojvodinei Sârbeşti şi Banatul Timişan, doar că atunci când a fost terminat, s-a desfiinţat şi „Vojvodina“;

- 1857 - este dată în folosinţă calea ferată Seghedin-Timişoara şi se construieşte gara din Iosefin (viitoarea Gară de Nord);

- 01.10.1857 - se introduce iluminatul public cu gaz aerian, Timişoara fiind primul oraş din România care introduce iluminatul în acest fel;

- 1860 - Banatul este ataşat Ungariei;

- 1862-1864 - episcopul Andrei Şaguna (sprijinit de Andrei Mocioni şi Vicenţiu Babeş) reuşeşte despărţirea ierarhică bisericească de sârbi, eliberându-sede sub tutela religioasă a acestora;

- 1863-1865 - se zideşte Sinagoga în stil maur, pe actuala stradă Mărăşeşti;

- 1866 (7-8.03) - în drumul său spre exil, domnitorul Alexandru Ioan Cuza se opreşte la Timişoara, înnoptând la hotelul „Trompetistul“;

- 1867 - profesorul german Franz Xaver Eckert, istoric umanist din Freiburg, descrie Timişoara drept un oraş nu prea mare, dar bine fortificat, cu lume bună, muzică militară, grădină englezească (amenajată de guvernatorul Coronini), bere gustoasă de Steinbёck, băi publice cu maniere libertine, hanul „Zum Trompeter“, cu bucătărie fină şi vin splendid;

- 1867-1918 - Timişoara este colonizată cu populaţie maghiară, administraţia şi economia dezvoltându-se în continuare sub tutela austriacă;

- 1868 - are loc primul turneu al trupei de teatru condusă de Mihail Pascaly, al cărei sufleur era poetul Mihai Eminescu;

- 07.02.1869 - nemulţumiţi de alipirea Banatului la Ungaria, românii bănăţeni convoacă Conferinţa Naţională a Românilor din Ungaria, unde se hotăreşte crearea Partidului Naţional din Banat şi Ungaria, condus de Alexandru Mocioni;

- 1869 - se pune în funcţiune tramvaiul tractat de cai, lungimea liniei fiind de 6,6 km;

- 1870 - se construieşte Liceul Real (azi, „Nikolaus Lenau“);

- 21.10.1871 - se înfiinţează Societatea filarmonică din Timişoara;

- 1872-1875 - se construieşte clădirea teatrului nou, azi Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“;

- 01.05.1872 - primul cotidian editat în limba maghiară este publicaţia „Temesi Lapok“;

- 1873 - se înfiinţează „Reuniunea română de lectură din Timişoara“;

- 1874 - se deschide staţia meteorologică;

- 1876 - se înfiinţează prima asociaţie sportivă din oraş: „Asociaţia de patinaj“;

- 1876 - se construieşte cea de-a doua gară din Timişoara, gara din cartierul Fabric (Gara de Est, din Fabric);

- 1879 - încep lucrările de construcţie a reţelei telefonice urbane;

- 15.09.1879 - are loc recitalul susţinut la Timişoara de Johannes Brahms;

- 1880 - este dată în folosinţă prima turnătorie de fier, dar şi o fabrică de cărămizi;

- 1880-1894 - avocatul Pavel Rotariu scoate publicaţia politică a românilor bănăţeni „Luminătorul“;

- 1881 - se construieşte complexul şcolar şi mănăstirea ordinului de călugăriţe romano-catolice „Notre Dame“ din cartierul Iosefin;

- 12.11.1884 - iluminatul public stradal este asigurat cu energie electrică;

- 09.03.1885 - primar al oraşului devine Károly Telbisz;

- 01.10.1885 - se deschide şcoala particulară pentru surdo-muţi a lui Karl Schaffer;

- 02.12.1886 - se înfiinţează societatea „Salvarea“;

- 19.07.1891 - are loc deschiderea Expoziţiei naţionale de industrie şi agricultură, vizitată de împăratul Franz Iosef I;

- 1893 - se construieşte Şcoala Normală de Băieţi - azi liceul Jean Louis Calderon;

- 1894 - se forează fântâna cu apă minerală din Piaţa Domului (azi, Piaţa Unirii);

- 1894 - în Piaţa Sfântul Gheorghe se deschide, la 15 noiembrie, „modernul atelier de fotografie Kossak“;

- maestrul Kossak din Timişoara realizează  la 1898 fotografia împăratului Franz Iosef la Buziaş, în timpul unor manevre militare, fotografie care va apărea la 1916 în revista „Új ldők“ din Budapesta la moartea împăratului şi care îl reprezintă pe Franz Iosef primind o jalbă de la un băiat de ţăran din Buziaş;

 

- 1896 - se pune piatra de temelie a bisericii „Millenium“ din cartierul Fabric;

- se construieşte Institutul de surdomuţi;

- 1897 - este inaugurat edificiul „Gării Mari“, construită în stil neoclasic, gară numită în perioada interbelică, şi până la 1947, „Gara Domniţa Elena“;

- 01.01.1897 - în sala „Redout“ din Cetate şi în Sala „Curtea Fabricii“ din cartierul fabric se prezintă primele spectacole de film;

- 03.10.1897 - este inaugurată clădirea Gimnaziului Superior de Stat (Liceul de băieţi), în prezent Liceul Teoretic „C.D.Loga“);

- 1897-1898 - poetul Ady Endre este copist la tribunalul din Timişoara şi locuieşte într-o casă de pe actuala stradă Ion Ghica, la numărul 12, în cartierul Iosefin;

- 24.07.1899 - se pune în circulaţie tramvaiul electric, care uneşte cartierul Fabric cu Cetate şi Josefin;

- 1900-1902 - se construieşte Palatul Societăţii de Hidroameliorări Timiş-Bega;

- 15.10.1900 - se inaugurează Şcoala Superioară de Arte şi Meserii;

- 1902 - calea ferată spre Lugoj se mută pe actualul traseu;

- se constituie primul club de fotbal timişorean, cu 30 de membri fondatori;

- 1902-1903 - se zideşte clădirea Liceului de Stat de Fete, viitoarea şcoală „Carmen Sylva“;

- 1903 - se întemeiază Corul maghiar din Timişoara;

- 25.09.1904 - sunt inaugurate edificiile Azilului şi ale Policlinicii pentru copii;

- 1904 - se inaugurează biblioteca orăşenească, cu un fond de 27.850 volume;

- 1904 - începe construcţia Abatorului orăşenesc;

- 1905 - ia fiinţă aşezământul pentru ocrotirea orbilor;

- 16.02.1906 - primul concert susţinut la Timişoara de Béla Bartok, compozitor şi pianist născut la Sânnicolau Mare;

- 1907 - începe demolarea zidurilor cetăţii, care împiedicau dezvoltarea oraşului;

- 27.06.1908 - se deschide primul cinematograf;

- 1909 - se dă în exploatare uzina hidroelectrică de pe Bega, „Turbinele“;

- 01.01.1910 - comuna Mehala se alipeşte oraşului Timişoara;

- 1910 - se construieşte Şcoala Superioară de Arte şi Meserii, azi Liceul Electromotor;

- 1910-1912 - se construiesc „Palatul Lloyd“ şi imobilele impunătoare din partea vestică a Pieţei Operei, vestitul „Corso“;

- 1910-1913 - se construieşte Poşta Centrală;

- 1911-1912 - se ridică noua Biserică ortodoxă română din Fabric;

- 1912 - se pune piatra de temelie a Bisericii romano-catolice din cartierul Elisabetin, terminată în anul 1919;

- 07.09.1916 - se introduce în oraş starea  de asediu, ca urmare a primului război mondial;

- 31.10.1918 - are loc proclamarea Republicii Bănăţene, a cărei capitală urma să devină Timişoara, hotărându-se dezlipirea Ungariei de Austria;

- românii se opun republicii Bănăţene, cerând unirea cu patria mamă, Regatul României;

            - 15.11.1918 - are loc ocuparea oraşului de către armata sârbă, care dorea dorea alipirea Banatului românesc la Regatul Serbiei;

            - 01.12.1918 - delegaţii  timişeni şi bănăţeni la Alba Iulia cer categoric unirea Banatului cu România;

            - 03.12.1918 - sosesc în oraş trupele armatei coloniale franceze, care supraveghează forţele sârbeşti de ocupaţie;

            - 28.07.1919 - se introduce în oraş administraţia românească;

            - 03.08.1919 - are loc intrarea armatei române în Timişoara;

- 10.08.1919 - la Timişoara are loc o mare adunare populară la care peste 40 000 de oameni au votat o rezoluţie în sensul ratificării Hotărârii de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918;

- 04.09.1919 - este numit în funcţia de primar general inginerul Stan Vidrighin;

- se înfiinţează un nou cartier, Fratelia;

 

            - 02.11.1920 - în clădirea Teatrului Orăşenesc izbucneşte un incendiu mistuitor;

            - reclădit şi transformat după proiectele arh. Duiliu Marcu, teatru se deschide din nou în 15.01.1928;

            - 03.11.1920 - încep cursurile la Şcoala Politehnică din Timişoara;

- 1921 - a fost înfiinţată echipa de fotbal Politehnica Timişoara, care purta echipament în culori alb-negru, aceleaşi ca Sportul Studenţesc şi „U“ Cluj, ambele reprezentante ale institutelor universitare;

- 1921 (23.05-24.05) - George Enescu susţine concerte la Timişoara;

- 12.03.1923 - canonicul Augustin Pacha este numit administrator apostolic pentru părţile din Banatul Românesc ale Diecezei romano-catolice de Cenad;

- 1923 (11 -14 noiembrie) - Timişoara este onorată de înalta vizită a M.S. Regele Ferdinand I Întregitorul;

- 1923 - începe construirea pavilioanelor Şcolii Politehnice de pe Bv. Mihai Viteazu, clădire în stil brâncovenesc;

- 04.10.1925 - se pune piatra de temelie a Bisericii ortodoxe române din cartierul Mehala;

- 23.04.1926 - se inaugurează în centrul oraşului statuia „Lupoaica“, primită în dar de la oficialităţile italiene;

- 26.08.1926 - au loc festivităţile inaugurării oficiale a impozantei şcoli şvăbeşti „Banatia“, azi sediul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“;

- 15.11.1926 - se dă în folosinţă Azilul de bătrâni;

- 21 iunie 1929 - se naşte Erika Scharf, poetă şi traducătoare;

- 1929-1930 - după proiectele arhitectului Duiliu Marcu se construieşte Cinema „Capitol“;

- 1 martie 1929 - se naşte Nicolae Andronescu, colonel medic, rebusist şi publicist;

- 1929-1934 - sub conducerea arh. Mihail Demetrovici se amenajează Parcul Rozelor „Rosarium“;

- 5 iunie1930 - este înfiinţată Episcopia romano catolică de Timişoara, primul episcop al diecenzei devenind dr.Augustin Pacha;

- 29.12.1930 - în statisticile recensământului general, Timişoara apare cu 91 866 de locuitori;

- 1931 - după proiectul arhitectului Victor Vlad începe construirea Bisericii ortodoxe române din cartierul Iosefin;

- 1931 - apare ziarul  „6 őrai Újság“, redactat de publicistul şi traducătorul Zoltán Franyş;

- 23 august 1932 - se naşte dirijorul Remus Georgescu;

- 1 ianuarie 1933 - se naşte graficiana Lidia Ciolac;

- 1935-1937 - se construieşte Căminul de Ucenici (Colegiul „Ana Aslan“de azi);

- 8 martie 1935 - se naşte prozatorul Radu Ciobanu;

- 26 octombrie 1935 - se naşte Tiberiu Babeu, prof.univ.dr.la Facultatea de Mecanică din cadrul I.P.T.;

- 26 aprilie 1936 - se naşte Gheorghe Aurel Ardeleanu, sculptor, dramaturg, prozator;

- 02.07.1936 - se naşte Livius Ciocârlie, eseist, critic literar şi prozator;

- 20.12.1936 - se pune piatra de temelie a catedralei mitropolitane, proiectul lăcaşului de cult aparţinând arhitectului Ion Traianescu;

- 1938-1943 - se termină construcţia Palatului Administrativ (azi, sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Timiş);

- 08.11.1939 - se înfiinţează Episcopia ortodoxă română a Timişoarei;

- 1941 - se construiesc străzi şi cartiere noi (Paris, Bogdăneştilor, Victoriei - azi, C.D.Loga), astfel că în anul 1941 Timişoara avea în total 9.050 de case, din care 7.620 cu parter, 1.043 cu un etaj şi 384 cu două sau mai multe etaje;

- 20 mai 1940 - se naşte Francisc Valkay, prim solist şi coregraf al Operei Române din Timişoara;

- 21 februarie 1942 - se naşte felicia Giurgiu, prozatoare, lingvist, stilist şi estetician;

- 15 martie 1942 - se naşte Ildiko Clara Achimescu, prozatoare şi ziaristă;

- 15 august 1942 - se naşte Horst Fassel, istoric literar, traducător, critic literar;

- 22 septembrie 1942 - se naşte Alexandru Pavel Moisuc, agronom, prof.univ.dr, decanul Facultăţii de Agricultură din USAMVB Timişoara;

- 15 noiembrie1942 - ia fiinţă „Staţiunea Seismică Timişoara“;

- se inaugurează prima linie de troleibuz care circulă pe ruta P-ţa Lahovary – Catedrală – strada Duca – Gara Mare şi retur;

- 4 ianuarie 1943 - se naşte Mandics Gyorgy, poet, prozator, critic literar, eseist şi matematician;

- 24 aprilie 1943 - se naşte Florin Medeleţ, istoric, arheolog şi muzeograf român (d. 8 iunie 2005);

- 1943 - se pun în circulaţie două linii de autobuz, pe rutele Gara Mare – Ronaţ şi P-ţa Libertăţii – Viile Fabric;

- 26 februarie 1944 - se naşte caricaturistul Nicolae (Nic) Lengher;

- 1944 (16-17.08) - Timişoara este bombardată pentru prima dată de către forţele aeriene militare britanice;

- 03 iulie1944 - oraşul este bombardat din nou, de această dată de către forţele aeriene ale armatei SUA;

- 12 septembrie 1944 - armata sovietică de ocupaţie intră în Timişoara;

- 1944 - apar ziarele „Luptătorul bănăţean“ şi „Szabad Szó“, precum şi noua serie din „Temeswarer Zeitung“;

- 2 ianuarie 1945 - se naşte Ioan Radin, prozator şi traducător;

- 4 ianuarie 1945 - se naşte Eugen Bunaru (Barbeş) - poet şi publicist;

- 08.1945 - în cadrul Institutului Politehnic ia fiinţă Facultatea de Agricultură, care va sta apoi la baza fondării Institutului Agronomic în anul 1948;

- 18.10.1945 - se înfiinţează primul teatru profesionist românesc din Timişoara, actualul Teatru Naţional;

- 03.1946 - se înfiinţează Opera Română;

- deschiderea oficială are loc în data de 27.04.1947, cu premiera operei „Aida“ de Giuseppe Verdi;

            - 08.1946 - se înfiinţează Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş“;

            - 28 martie 1946 - se naşte Ionel Cinghiţă, sculptor şi restaurator;

            - 26 august 1946 - se naşte Vasile Bogdan, prozator şi publicist;

- 06.10.1946 - se face târnosirea catedralei Mitropolitane în prezenţa regelui Mihai I, a patriarhului Nicodim, a mitropolitului Nicolae al Ardealului şi a episcopilor Vasile al Timişoarei, Andrei al Aradului, Nicolae al Oradiei şi Veniamin al Caransebeşului, precum şi a mii de credincioşi;

- 24 ianuarie 1947 - se naşte Viorica Bălteanu, istoric literar, traducător şi lingvist;

- 17 aprilie 1947 - Filarmonica de Stat „Banatul“ devine instituţie profesionistă de concerte;

- 27 septembrie 1947 - se înfiinţează Mitropolia Banatului;

- 1948 - Fratelia (Chişoda Nouă) devine al VI-lea cartier al oraşului;

- 1948 - ia fiinţă Institutul Pedagogic, care în anul 1962 se transformă în Universitate;

- 25 iunie 1948 - se naşte Corneliu Murgu, tenor, directorul Operei Române din Timişoara (2000 - în prezent);

- 9 octombrie 1948 - se naşte Florin Miclea, prof. univ. dr. medic urolog;

- 9 noiembrie 1948 - se naşte Pia Brînzeu, eseist, critic de artă, traducător;

- 1949 - ia fiinţă Filiala din Timişoara a uniunii Scriitorilor din România;

- 1950 - Freidorful este alipit oraşului, devenind al VII-lea cartier timişorean;

- 2 februarie 1950 - se naşte Lucian Alexiu (Blaga), editor, poet, traducător;

- 17 martie 1950 - se naşte Smaranda Vultur, critic literar şi eseist;

- 28 aprilie 1950 - se naşte Rodica Binder, eseist şi ziaristă;

- 15 iunie 1950 - se naşte medicul Fulger Lazăr, prof. univ. dr. la U.M.F. Timişoara;

- 18 mai 1951 - se naşte violonistul Ion Ferebach, director al Filarmonicii „Banatul“ (1997-2008);

- 28 mai 1951 - se naşte poetul Constantin Gurău;

- 1951 - Ghiroda Nouă (Colonia Crişan) şi Colonia Plopi devine cartiere ale oraşului, al VIII-lea şi respectiv al IX-lea;

- 12 septembrie 1951 - se naşte poetul Petru (Puiu) Ilieşiu;

- 23 octombrie 1951 - se naşte Marlene Heckman Negrescu, prozatoare şi traducătoare;

- 1 ianuarie 1953 - se înfiinţează Teatrul Maghiar de Stat (din 1990, Teatrul „Csiky Gergely“);

- se înfiinţează Teatrul German de Stat;

- 1953 - comuna Ciarda Roşie devine cel de-al X-lea cartier al oraşului;

- 5 iulie 1953 - se naşte Dan Negrescu, prozator, eseist, traducător, latinist;

- 1954 - se înfiinţează Teatrul de Păpuşi (cartierul Iosefin), azi Teatrul Merlin;

- 25 august 1955 - se naşte Ilie Chelariu, poet şi ziarist;

- 3 aprilie 1956 - se naşte Eleonora Ringler Pascu, istoric literar, traducător, germanist;

- 2 iunie 1958 - se naşte Romeo bălan, general dr.magistrat;

- 1961 - începe construirea clădirii care va găzdui Universitatea de Vest (terminată în anul 1965);

- 1961 - începe activitatea muzicală a formaţiei Sfinţii, botezată apoi Phoenix, trupă de rock care va deveni simbolul unei întregi generaţii;

- 14 ianuarie 1962 - se naşte poetul Marian Oprea;

- 1967-1968 - este construit Liceul de Muzică „Ion Vidu“, cu o sală de audiţii şi spectacole beneficiind de o acustică excepţională;

- se construieşte Sala de Sport „Olimpia“;

            - 1969 - se amenajează Piaţa „Timişoara 700“, la 700 de ani de la prima atestare documentară a oraşului;

            - 2 aprilie 1969 - se naşte Liubinca Perinaţ Stancov, poetă şi traducătoare;

            - 1970-1974 - se construieşte Spitalul Judeţean (arh. Nicolae Dancu);

            - 1970-1984 - se realizează complexul Institutului Agronomic (USAB) din Calea Aradului;

            - 1971 - se construieşte Hotelul „Continental“;

            - 1974-1976 - se ridică Facultatea de Electrotehnică;

            - 23 noiembrie 1976 - se naşte poeta Laura Mircea;

            - 1980 - se reamenajează Piaţa Unirii;

            - 1980-1982 - se ridică Facultatea de Construcţii;

- 15.12.1989 - enoriaşii Bisericii Reformate se adună în faţa parohiei de pe str.Timotei Cipariu nr.1, pentru a protesta paşnic împotriva evacuării şi mutării forţate în altă parohie a pastorului László Tőkés;

- forţele de miliţie şi de securitate sunt infiltrate printre manifestanţii paşnici;

- credincioşii baptişti ai pastorului Petre Dugulescu vin să-i sprijine pe demonstranţi, la rugămintea pastorului reformat asediat de securişti;

 

- 17.12-18.12.1989 - forţele de ordine comuniste trag cu gloanţe de război asupra demonstranţilor timişoreni anticomunişti;

 

- 20.12.1989 - în Opera Română ia fiinţă Frontul Democratic Român, condus de Lorin Fortuna;

            - Timişoara devine primul oraş liber de comunism din România, iar fraternizarea între locuitorii oraşului este extraordinară;

            - o sută de mii timişoreni scandează într-un glas: „Există Dumnezeu!“;

            - 22.12.1989 - îşi reia activitatea postul şi studioul de Radio Timişoara;

            - 22.12.1989 - începe să emită Televiziunea Liberă Timişoara;

            - ianuarie 1990 - apar cotidianul „Timişoara“ şi săptămânalele „Agenda“ şi „Gazeta de Vest“;

            - 1990 - apare în Germania, la „Verlag Lőhle“, lucrarea „Temeswar-Temeschburg“, autori Nikolaus Engelmann şi Lorenz Klugesherz;

- intenţia autorilor germani pare a fi aceea de a prezenta doar influenţele germano-austriece asupra Timişoarei, ignorând însă alte influenţe: sârbească (ilirică), evreiască ori chiar cea românească;

- 1991 - este finalizat Planul Urbanistic General (PUG, reactualizat în anul 1988) prin care se încearcă clarificarea concepţiei stradale majore, propunându-se reactualizarea sistemului radial concentric;

- ianuarie 1992 - apare „Almanahul Banatului“, serie nouă, ca un omagiu adus lui Virgil Molin, editor din perioada interbelică;

- octombrie 1996 - apare cotidianul „Agenda zilei“;

- 2000 - zona comercială a Timişoarei acoperea o suprafaţă de 186.949 metri pătraţi de spaţii comerciale (560 m.p./1000 locuitori), la sf\r;itul anului 2004 crescând cu 20%;

- 2004 - este modernizat Aeroportul Internaţional Traian Vuia;

- este renovată faţada Spitalului Clinic Judeţean;

            - 2009 - începe reabilitarea Bastionului Therezian.

6. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2009 - total = 311586 persoane, din care:

- masculin = 146134 persoane

- feminin = 165452 persoane

7. Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2009 = 128998

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin municipiului = -          

9. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

            - Lungimea reţelei de alimentare cu apă în Municipiul Timişoara este de 619,1 km.

10. Număr posturi în primărie - total = 595, din care:

- funcţionari publici = 557

- personal contractual = 38

11. Număr consilieri = 27

12. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

- Cu oraşul MULHOUSE din Franţa, a fost semnată o „Carte de prietenie“ la data de 1 februarie 1991, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, social, cultural, administrativ şi al dezvoltării oraşelor şi un „Acord de înfrăţire “ la data de 30 august 1991, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: urbanism, construcţii şi echipamente, afaceri sociale şi sănătate publică, cultură, artă şi învăţământ, tineret şi sport, turism, transport în comun şi dreptul persoanelor;

- Cu oraşul FAENZA din Italia, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire“ la data de 12 martie 1991, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, cultural, sportiv şi social;

- Cu oraşul KARLSRUHE din Germania, a fost semnat o „Declaraţie de înfrăţire“ la data de 19 august 1992, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: artă şi ştiinţă, sistematizarea urbană, economie, cultură, sănătate, sport, tineret şi un „Contract de parteneriat “ la data de 26 noiembrie 1997, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: umanitar, şcolar, ştiinţific, cultural, religios, sportiv şi al construcţiilor;

- Cu oraşul RUEIL-MAILMAISON din Franţa, a fost semnată o „Carte de înfrăţire“ la data de 14 ianuarie 1993, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, sportiv, social, economic, turistic, tineret şi umanitar;

- Cu oraşul SZEGED din Ungaria, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire şi colaborare“ la data de 27 ianuarie 1998, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: economic, ştiinţific, educaţional, cultural, sanitar, administrativ, umanitar, religios, sportiv, turistic, protecţia mediului, minorităţi etnice, construcţia de căi ferate şi rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei;

- Cu oraşul GERA din Germania, a fost semnat un „Contract de parteneriat“ la data de 3 octombrie 1998, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraţie publică locală, economic, social, agrement, artă, mediu înconjurător, urbanism, cultură, sport, sănătate şi tineret;

- În anul 2000, Municipiul Timişoara a aderat la reţeaua europeană EUROCITIES. „Eurocities“ este o organizaţie neguvernamentaală, cu sediul la Bruxelles, formată din 95 de oraşe metropolă, care provin din 26 de state europene şi are drept scop îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor care trăiesc în oraşe şi în zonele urbane, prin diverse acţiuni precum: influenţarea programului de lucru european, creşterea transferului de tehnologie şi facilitarea implementării de proiecte concrete în oraşele din întreaga Europă;

- Cu oraşul TREVISO din Italia, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire şi colaborare“ la data de 27 martie 2003, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: cultural, economic, administrativ, social, turistic, serviciilor comunitare de urgenţă (poliţie, pompieri, protecţie civilă), saanitar, mediului, şcolar şi al tineretului;

- Cu oraşul PALERMO din Italia, a fost semnat un „Protocol de înfrăţire“ la data de 07 octombrie 2005, prin care a fost prevăzută cooperarea în domeniile: administraţia publică locală, economic şi comercial, al mediului, social, cultural, sportiv, sanitar şi şcolar;

- În anul 2001, Municipiul Timişoara, prin semnarea unei „Declaraţii“ comune de colaborare, a aderat la CLUBUL DE LA STRASBOURG. „Clubul de la Strasbourg “ este o asociere a principalelor oraşe din statele recent integrate în Uniunea Europeană, precum şi a celor în curs de integrare şi oraşul Strasbourg din Franţa, capitala parlamentară a Europei Unite. Acesta a fost creat la iniţiativa oraşului Strasbourg şi vizează să promoveze şi să întărească legăturile între oraşele membre ale Clubului prin iniţiative de cooperare descentralizată concretizate prin schimburi culturale, economice, ştiinţifice şi universitare;

- Cu Reţeaua Oraşelor Balcanice – BALCINET, a fost semnat în anul 2001 o Declaraţie şi Acord de prietenie şi cooperare;

- Cu oraşul BUDAPESTA – Ungaria, a fost semnat în anul 2005 o Declaraţie de intenţie privind încheierea Alianţei oraşelor care au în componenţă un cartier Iosefin;

- Cu oraşul SZEGED – Ungaria, a fost semnat în anul 2005 o Declaraţie comună şi Acord privind cooperarea în domeniul turismului;

- Cu oraşul NOVI SAD – Serbia, a fost semnat în anul 3 august 2005 un Protocol de înfrăţire şi colaborare;

- Cu oraşul GRAZ – Austria, au fost reluate relaţiile în anul 2006 (înfrăţirea datează din anul 1987).

13. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

- Asociaţia Municipiilor din România;

- Asociaţia Oraşe Energie în România;

- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Timişoara“;

- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);

- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Polul de creştere Timişoara“;

- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;

- Asociaţia „Societatea Metropolitană de Transport Timişoara“.

14. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

- Lucrări de reparare, întreţinere curentă şi periodică a drumurilor publice din municipiul Timişoara;

- Modernizarea şi extinderea arterelor urbane;

- Amenajări parcuri;

- Amenajarea străzilor din pământ sau stare avansată de degradare;

- Consolidări de poduri şi pasaje: podul Eroilor, pasaj Calea Şagului, etc.;

- Promovarea de noi studii şi proiecte pentru închiderea inelelor de circulaţie, pentru lărgirea străzilor existente şi pentru modificarea geometriei intersecţiilor;

- Realizarea Strategiei locale şi Planului de acţiuni privind combaterea şi atenuarea efectelor schimbărilor climatice - document care va cuprinde propuneri pentru politici de combatere şi adaptare la schimbările climatice, recomandări pentru autorităţile locale (pachetul legislativ privind schimbările climatice) şi acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, politici pentru un transport urban durabil, eficienţă energetică în sectorul clădirilor, performanţă energetică a clădirilor, realizarea unui management eficient în domeniul energetic la nivel local, realizarea unei planificări urbane, etc;

- Realizarea documentaţiilor şi derularea procedurilor legale pentru realizarea lucrărilor de reconstrucţie ecologică a următoarelor obiective de investiţii: Reconstrucţie ecologică zona Kuncz – Canal Subuleasa şi Realizarea perdelei de protecţie zona S – SE – Calea Şagului;

- Continuarea demersurilor pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal – 2 ha, Strada Ovidiu Cotruş – Staţie tratare – Staţia de compostare deşeuri vegetale, achiziţie teren extravilan, realizare Proiect Tehnic, Detalii Execuţie, Proiect Autorizare Construire pentru Staţia de Compostare deşeuri vegetale a municipiului Timişoara;

            - Realizarea unui Studiu de monitorizare a calităţii solurilor în Cartierul Kuncz;

            - Realizarea unui studiu de cercetare privind „Calitatea aerului - agenţii patogeni în aerul din instituţiile publice“;

                - Realizarea unui Studiu de cercetare privind starea de sănătate a animalelor de companie din municipiul Timişoara;           

- Realizarea unui Studiu privind impactul pe care activităţile industriale poluatoare o au asupra ecosistemelor urbane şi evoluţia speciilor de plante indicator - arbori santinelă;

- Realizarea de schimburi de experienţă cu serviciile de specialitate din cadrul oraşelor înfrăţite cu municipiul Timişoara, în domeniul de activitate al protecţiei mediului;

- Realizarea de acţiuni de control integrat al activităţilor industriale care au sau pot avea un impact asupra calităţii factorilor de mediu în municipiul Timişoara;

- Activităţi de întreţinere a autovehiculelor (spălătorii, vopsitorii, ateliere reparaţii auto);

- Activităţi de prelucrare a lemnului (tâmplării, fabrici de mobilă, etc.);

- Activităţi care folosesc în procesul de producţie solvenţi, compuşi organici volatili;

- Staţii de epurare industriale;

- Depozite de materiale de construcţii şi îngrăşăminte;

- Societăţi de prelucrare, procesare carne;

- Unităţi care prin specificul activităţii generează deşeuri animaliere;

- Unităţi generatoare de deşeuri toxice şi periculoase;

- Verificări depozitări neconforme pe domeniul public;

- Realizarea de parteneriate de colaborare cu instituţii şcolare pentru realizarea de activităţi ecologice, de educaţie ecologică şi protecţia mediului;

- Organizarea de acţiuni ecologice în care să fie antrenată societatea civilă (ecologizarea unei zone, acţiuni de conştientizare şi sensibilizare a cetăţenilor privind importanţa minimizării cantităţilor de deşeuri generate şi conservarea ecosistemului urban, etc.)

Obiectivul principal realizat în anul 2009 şi urmează a fi implementat până în anul 2015 este Planul Integrat de Dezvoltare, realizat de Direcţia de Dezvoltare, prin care se urmăreşte dezvoltarea Timişoarei şi a arealului său de influenţă, spre a deveni un centru economic inovativ şi polarizator.

Timişoara îşi va asuma rolul de „motor“ al dezvoltării generale a polului de creştere.

Din punct de vedere al utilizării eficiente a serviciilor publice şi a creşterii mobilităţii, se va urmări extinderea serviciilor publice şi a transportului în comun dinspre municipiu spre comunele din zona de influenţă pentru acoperirea unitară a teritoriului Polului de creştere.

Autorităţile publice locale vor colabora în scopul emiterii de decizii comune privind locul unde investiţiile publice vor trebui realizate cu prioritate, dar şi în vederea armonizării programelor de investiţii.

Utilităţile publice precum apa, canalizarea şi gazul vor trebui extinse în scopul stimulării dezvoltării economice şi asigurării de alternative economice viabile pentru viitoare amplasări de zone rezidenţiale şi/sau de afaceri.

Măsurile de promovare economică vor fi asumate în comun şi vor viza întregul areal al polului.

15. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă în derulare:

- Consiliul Local al Municipiului Timişoara s-a asociat cu Consiliul Judeţean pentru realizarea proiectului „Sistem Integrat de Management al Deşeurilor Solide în judeţul Timiş“, cu cofinanţare europeană. Lucrările pentru realizarea primei celule a depozitului de deşeuri conform Ghizela, urmează să înceapă în 2010;

- „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului Clinicii de Chirurgie Cranio-Maxilo-Facială din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara“, sursa de finanţare POR Axa 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale“, „Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“ , perioada de implementare: 2010-2011;

- „Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea ambulatoriului spitalului clinic de boli infecţioase şi pneumoftiziologice „dr.Victor Babeş“, Timişoara, sursa de finanţare POR Axa 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale“, „Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate“;

- „Reabilitarea Ansamblului Urban Interbelic „CORSO“ al Municipiului Timişoara, Parte a patrimoniului Cultural Naţional”, sursa de finanţare POR Axa 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului“, Domeniul 5.1 „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe“.

16. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 211

17. Pieţe - târguri:

- Piaţa agroalimentară de Gros = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Badea Cârţan“ = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Iosefin“ = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Timişoara 700“ = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Dacia“ = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Lipovei“ = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Calea Şagului“ (Doina) = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Giroc“ = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „N. Bălcescu“ = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Zona Soarelui“ = zilnic;

- Târg mixt „Piaţa Mehala“ = zilnic;

- Piaţa agroalimentară „Piaţa Verde“ (privată) = zilnic;

- Târg mixt “Piaţa Nouă” = zilnic;

- Târg mixt „Piaţa Aurora“  = zilnic;

- Târg mixt „Piaţa Flavia“  - bisăptămânal = sâmbătă, duminică.

18. Instituţii şcolare:

- Colegii = 8

- Licee  teoretice = 13

- Grupuri şcolare = 11

- Şcoli cu clasele I-VIII = 26

- Şcoli  speciale = 6

- Şcoli private = 19

- Grădiniţe cu program prelungit = 37

- Grădiniţe cu program normal = 19

- Grădiniţă cu program săptămânal = 11

 - Grădiniţe private = 23

19. Instituţii sanitare:

- Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă;

- Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă;

- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Victor Babeş“;

- Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Prof. dr.Louis Ţurcanu“;

- Spitalul Clinic Obstretică-Ginecologie „Dr.Dumitru Popescu“;

- Institutul de Boli Cardiovasculare;

- Serviciul de Ambulanţă a Judeţului Timiş

20. Instituţii culturale:

- Filarmonica de Stat „Banatul“;

- Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely“;

- Teatrul German de Stat;

- Opera Română;

- Teatrul Naţional „Mihai Eminescu“;

- Teatrul pentru Copii şi Tineret „Merlin“;

- Teatrul Thepsis;

- Biblioteca de Artă ;

- Muzeul de Artă;

- Muzeul Banatului;

- Muzeul de Etnografie

- Muzeul Satului Bănăţean;

- Muzeul Viorii;

- Galeria 28 Anastasia;

- Galeria Calina;

- Galeria de Artă Noel;

- Galerii Popa’s;

- Galeria Helios;

- Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş;

- Centrul Cultural German;

- Centrul Cultural Francez;

- Casa de Cultură a Municipiului;

- Casa de Cultură a Studenţilor.

21. Baze sportive şi de agrement:

- Sala Polivalentă „Olimpia“;

- Complexul Sportiv Bega (compus din bazin de înot şi sală de gimnastică);

- Ştrandul Primăriei (fost ICIM);

- Bazinul de înot al Şcolii Generale nr.30;

- Baza sportivă - anexă a Complexului sportiv Dan Păltinişan;

- Ştrandul Tineretului;

- Baza de agrement - fostul Tehnometal;

- Sala de Sport nr.2;

- Săli de sport aparţinând şcolilor din municipiul Timişoara.

22. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

- Catedrala Mitropolitană „Sf. Trei Ierarhi“ Timişoara (1936-1940);

- Biserica ortodoxă română „Adormirea Maicii Domnului“ - Calea Aradului (2003);

- Biserica ortodoxă română „Naşterea Maicii Domnului“ - Calea Lugojului;

- Biserica ortodoxă română „Pogorârea Sfântului Duh“ - Cetate (1997);

- Biserica ortodoxă română „Adormirea Maicii Domnului“ - Elisabetin (1784);

- Biserica ortodoxă română „Sf.Arhimandrit Ştefan“ - Calea Martirilor;

- Biserica ortodoxă română „Sf. Ilie“ - Fabric (1931);

- Biserica ortodoxă română „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ - Fabric Est (1945);

- Biserica ortodoxă română „Pogorârea Sfântului Duh“ - Fabric Vest;

- Biserica ortodoxă română „Sf. Apostoli Petru şi Pavel“ - Fratelia (1963);

- Biserica ortodoxă română „Pogorârea Sfântului Duh“ - Freidorf (1975);

- Biserica ortodoxă română „Naşterea Maicii Domnului“ - Iosefin (1936);

- Biserica ortodoxă română „Înălţarea Domnului“ - Mehala (1937);

- Biserica ortodoxă română „Naşterea Maicii Domnului“ - Pădurea Verde (1746);

- Biserica ortodoxă română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Plopi (1969);

- Biserica ortodoxă română „Adormirea Maicii Domnului“ - Ronaţ (1988);

- Biserica ortodoxă română „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Viile Fabric (1997);

- Biserica ortodoxă română - Sinaia (1931-1936);

- Sinagoga din Cetate (1863-1865);

- Sinagoga din Fabric (1899);

- Biserica romano-catolică - Piaţa Bălcescu (1912-1919);

- Biserica romano-catolică - Piaţa Romanilor (1896-1901);

- Biserica romano-catolică - Mehala;

- Domul romano-catolic „Sf. Gheorghe“ - Piaţa Unirii;

- Biserica greco-catolică „Naşterea Maicii Domnului“;

- Biserica reformată - Cetate (1902);

- Biserica ortodoxă sârbă - Cetate (1748);

- Biserica ortodoxă sârbă - Fabric (1745);

- Biserica ortodoxă sârbă Mehala (1786);

- Parohia ortodoxă ucraineană - Lidia;

- Biserica creştină baptistă „Maranata“ - Zona Soarelui;

- Arhiepiscopia ortodoxă română;

- Biserica baptistă independentă - Memorandumului;

- Biserica creştină adventistă de ziua a 7-a - Piaţa Alexandru Mocioni;

- Biserica creştină adventistă de ziua a 7-a - Independenţei;

- Biserica creştină baptistă Betania - Ion Barac;

- Biserica creştină baptistă Eclesia - Mureş;

- Biserica evanghelică luterană - Piaţa Ionel I.C.Brătianu;

- Biserica penticostală ELIM - Virgil Madgearu;

- Biserica penticostală Speranţa - Cernăuţi.

23. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

- Monumentul „Eroii neamului“ - Calea Şagului;

- Monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial - Cartier Freidorf;

- Monumentul închinat eroilor din Al Doilea Război Mondial;

- Monumentul   „Eroi ai clasei muncitoare“ - Calea Lipovei ;

- Monumentul închinat ostaşilor sovietici - Cimitirul Eroilor din Calea Lipovei;

- Monumentul închinat eroilor rezistenţei anticomuniste din Banat;

- Monumentul eroilor revoluţionari maghiari de la 1848 - cimitirul din Calea Şagului;

- Monumentele Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989.

24. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

- Ziua Timişoarei (3 august);

- Ruga Timişoarei (Hramul Catedralei Mitropolitane - Sf. Iosif cel Nou de la Partoş, 15 septembrie);

- Ruga cartierului Iosefin (31.05 - 01.06);

- Ruga cartierului Blaşcovici (02.06 - 06.06);

- Ruga cartierului Ronaţ (15.08 - 17.08);

- Ruga cartierului Freidorf (05.09 - 07.09).