FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI RECAŞ

PE ANUL 2011

 

1. Sediul consiliului local: Recaş nr.134, telefon 0256 330101, fax 0256 330231

2. Adrese pagină internet: www.primariarecas.ro

3. E-mail: public@primariarecas.ro

4. Primar: Paşca Marinel

    Viceprimar: Pelics Dan

    Secretar: Moldovan Cătălina

5. Repere istorice:

- 1319 - nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit într-o cronică  a vremii ca proprietar al moşiei Rygachtelkue (Recaş);

- 1359 - în diplomele regelui Ludovic cel Mare este menţionată donaţia către fiii săi a posesiunii Rykas din apropierea Timişului Mic;

- în listele  de dijmă de la Vatican ale bisericii catolice, aşezarea Rykas nu este amintită, de unde şi prezumţia că populaţia era de religie ortodoxă; 

- în acelaşi an 1359 sunt colonizate cu aprobarea regelui Ludovic cel Mare mai multe familii de români moldoveni ortodocşi care primesc loturi de pământ şi alte privilegii;

- 1362 - acelaşi rege Ludovic cel Mare colonizează  câteva familii de bulgari în vatra satului;

- 11 noiembrie 1447 - este făcută cea mai veche menţiune despre existenţa viilor din Recaş într-un act care arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungureşti de aur;

- 1470 - aşezarea  este numită în documente Oppidum Rekas, având rolul de a coordona 20 de loca­lităţi din împrejurimi;

- a doua jumătate a sec. al XVI-lea - românii aşezaţi  în apropierea Timişului se mută la Izvin datorită inundaţiilor repetate;

- 1716 - din aşezarea Vlaşniţa (Recaşul valah)   pleacă la Izvin mai multe familii de români, aceasta datorită deselor  conflicte interetnice avute cu locuitorii sârbi;

- 1744-1750 - sunt aduse familii de croaţi care se stabilesc în centrul vetrei satului;

- 1750 - sunt aşezaţi sârbi de religie catolică  din zona Bacica, numiţi de români  „şocaţi”; 

- 1763 - sunt  colonizaţi români din părţile  Ardealului;

- 1764 - începe  colonizarea cu populaţie germană, venită din părţile Oberhain, Regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Würzburg, Hessen şi Köln;

 

- se conturează existenţa a trei cartiere (sate) ale Recaşului: Recaşul Valahilor (Vlaşniţa), Recaşul Şocaţilor (sau al sârbilor) şi Recaşul Bulgarilor;

- 1778 - Recaşul intră  sub administraţie ungurească;

- 1804 - în Nadăş sunt aduse familii maghiare din zona Seghedinului;

- 1809 - începe maghiarizarea  Recaşului,  însă valul cel mare de colonişti unguri ajunge abia în anul 1899;

- 1872 - se înfiinţează judecătoria, apoi biroul cărţii funciare (1894) şi percepţia Recaş  (1895);

- 1874 - Emilia Lungu Puhalo înfiinţează şcoala de fete de la Izvin, localitate cu populaţie românească;

- 1876 - s-a născut la Recaş  Tass Antal, astronom, conducătorul Observatorului din Budapesta şi director al Institutului de Cercetări Astrofizice din Ungaria (d. 1937);

- 1886 - Recaşul este reşedinţă de pretură;

- 1887 - s-a născut la Recaş Mihailich Győző, cel care a proiectat la Timişoara Podul „Liget” (1909, azi Podul „Decebal”), proiect distins cu Diploma de Onoare la Expoziţia Internaţională de la Paris -1910 (d. 1966);

- 1894 - este construită fabrica de cărămidă, cu 100 de angajaţi;

- 1895 - Recaşul face parte din comitatul  Timiş, era reşedinţă de comună şi avea 3.637 de locuitori;

- 1902 - este tipărit săptămânalul (german) „Temesrekaser Zeitung”; 

- 1905-1907 - are loc o colonizare masivă cu populaţie maghiarăr, tăindu-se pentru aceasta 2 500 iugăre de pădure din împrejurimi;

- fiecare familie de colonişti a primit 20 de iugăre şi o casă  de locuit;

- 1908 - s-a născut la Recaş Alexandru Elek Schwartz, fotbalist al Ripensiei Timişoara, antrenor al naţionalei Olandei şi al echipei Benfica Lisabona (d. 2000);

- 1909 - emigrează în SUA un număr de 76 de persoane;

- 1914 - pe lângă biserica romano-catolică  activează corul „Laudate Dominum”;

- 25 noiembrie 1918 - delegaţi pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie sunt Teodor Novac şi Costa Vuia din Izvin, dr. Sever Bugariu de la Recaş;

- 1921 - Recaşul face parte din judeţul Timiş  - Torontal, fiind reşedinţă de plasă;

- 13 noiembrie 1923 - regele Ferdinand I vizitează  satul Izvin;

- 1926-1930 - se aşază primele familii de ţigani (rromi);

- 9 ianua­rie 1931 - s-a născut la Recaş Ion Cojar, profesor, actor, regizor (d. 18.10.2009);

- 1936 - în  Recaş funcţiona  şcoala primară, şcoala confesională catolică, grădiniţa, cazinou, reuniune a pompierilor, un cerc de lectură, un club sportiv, un cerc agricol german, exista  fabrica de cărămidă, o moară, fabrica de sifon, diferite societăţi comerciale, oficiu poştal;

- 29 iulie 1939 - se naşte la Izvin Emil Nicolae Urtilă, prof. dr. univ., medic chirurg;

- 21 ianuarie 1940 - se naşte la Herneacova Ovidiu Giulvezan, conf. univ. dr., compozitor, muzicolog, publicist;

- 21 martie 1943 - se naşte la Recaş Martin Bauer, profesor, antrenor, vicepreşedinte al AJF Timiş;

- 4 august 1944 - se naşte la Herneacova prozatorul Oberten János;

- 27 octombrie 1947 - se naşte la Recaş Horia Ţâru, preot,  poet şi eseist;

- 15 aprilie 1949 - se naşte la Recaş Radu Nicosevici, preşedintele Confederaţiei Întreprinzătorilor Particulari din judeţul Timiş;

- 19 iulie 1952 - se naşte la Bazoşu Vechi Eugen Milutinovici, consilier judeţean în mandatele 1996-2000; 2000-2004; 2004-2008, om de afaceri;

- 30 iunie 1953 - se naşte în satul Bazoşu Vechi Ion Peptenar, vestit instrumentist de muzică populară bănăţeană;

- 24 iulie 1947 -  se naşte la Izvin Marina Rodica Cinca, prof. univ. dr. medic, consilier judeţean în mandatul 2004-2008;

- 1956-1968 - Recaşul este reşedinţă de comună  în raionul Timiş, regiunea Banat, cu satele  Bazoşul Vechi şi Izvin;

- 1968 - comuna ţine de  judeţul Timiş  şi i se adaugă satele Petrovaselo, Herneacova, Stanciova, Nadăş;

- 2002 - este inaugurat Muzeul de istorie al comunei;

- 2004 - are loc un referendum local, iar comuna Recaş  dobândeşte statutul de oraş;

- 2004 - începe amenajarea terenului de golf, unul dintre cele mai mari din ţară, care aparţine Asociaţiei  „Club Tite Golfresort” din Recaş, întinzându-se pe o suprafaţă de 34 de hectare (omologat la standarde sportive internaţionale, după cel de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi cel de la Breaza -„Lac verde”;

- terenul de golf din Recaş are nouă trasee pe care pot juca simultan 36 de amatori;

 

- 2005 - apare primul număr al periodicului  „Jurnalul de Recaş”, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Recaş;

 

- Bazoşu Vechi (1723-1725, Basos), Herneacova (1349, Aranyásó), Izvin (1453, Ewzwen, Ewsin), Nadăş (1247, Nádasd), Petrovaselo (1359, Horváthpetúrfalva) şi Stanciova (1456, Sztanchófalva).

6. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total = 8524 persoane, din care:

- masculin = 4228 persoane

- feminin = 4296 persoane

7. Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2010 = 3107

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 6: Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo şi Stanciova.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

- DJ 609E = 5,5 km

- DC 65 = 3,3 Km; DC 66 = 6,7 km; DC 67 = 4,6 km; DC 68 = 7,7 km; DC 69 = 3,2 km; DC 71 = 3,3 km; DC 75 = 9,3 km; DC 76 = 1,3 km; DC 147 = 9,5 km; DC 148 = 5,1 km

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        - DN 6 Recaş-Izvin = 4 km;

                        - DC 147 Recaş- Bazoş = 9,0 km;

                        - DC 75 Recaş-Petrovaselo = 6,0 km;

                        - DJ 609E, DC 66 Recaş-Herneacova = 8,0 km;

                        - DJ 609E, DC 66  Recaş-Stanciova = 14,0 km;

                        - DJ 609E, DC 66, 68 Recaş-Nadăş = 15,0 km.

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

            - Recaş = 30 km;

            - Bazoş = 19 km;

            - Petrovaselo = 6 km;

            - Izvin = 17 km;

            - Herneacova = 3 km;

            - Stanciova = 4 km

11. Număr posturi în primărie - total = 84, din care:

- funcţionari publici = 23

- personal contractual = 61

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

            - Colaborare cu localitatea Coka, districtul Banatul de Sud, Ungaria, privind elaborarea de programe şi proiecte;

- Colaborare cu localitatea Algyo, jud. Csongrad, Ungaria, privind elaborarea de programe şi proiecte;

- Colaborare cu localitatea Kovacica, Serbia, privind elaborarea de programe artistice;

- Colaborare cu localitatea Kovin, Serbia, privind elaborarea de programe artistice.

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

                - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);

                - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;

                - Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“;

- Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA);

- Asociaţia Oraşelor din România.

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

                - Reabilitarea, renovarea şi extinderea Primăriei oraşului Recaş;

- Renovarea dispensarului uman;

- Renovarea muzeului;

- Construire sediu primărie;

- Extindere şi amenajarea piaţei agroalimentare;

                - Reabilitarea sălii de sport Recaş;

- Reabilitarea Casei de Cultură;

- Începerea lucrărilor la reţeaua de canalizare şi staţie de epurare;

- Construirea de locuinţe pentru tineri prin programul ANL;

- Parcelarea terenurilor pentru construire locuinţe (PUZ);

- Finalizarea punerii în posesie a legilor fondului funciar;

- Curăţarea şi decolmatarea canalelor, podurilor şi podeţelor pentru prevenirea inundaţiilor;

- Amenajarea de parcuri pentru petrecerea timpului liber şi de joacă pentru copii;

- Reabilitarea, renovarea şi extinderea clădirii Şcolii cu clasele I-VIII Izvin;

- Construirea unui cămin cultural în localităţile Izvin şi Stanciova prin C.N.I.;

- Renovarea, reabilitarea şi extinderea Căminului cultural Bazoş;

- Continuarea lucrărilor la reţeaua de apă Izvin, Bazoş, Petrovaselo conform O.U.G.7/2006<

- Reabilitarea şi renovarea şcolilor din localităţile: Petrovaselo, Herneacova şi Izvin;

- Întreţinerea drumurilor comunale prin pietruire;

- Întreţinerea tuturor străzilor din oraşul Recaş şi localităţile aparţinătoare prin pietruire;

                - Asfaltarea drumurilor comunale cu finanţare de la Guvernul României, MLP, CJT şi buget propriu consilu local;

                - Executarea lucrărilor de extindere şi înlocuire a reţelei de apă;

               - Executarea studiilor de fezabilitate pentru asfaltarea de drumuri comunale şi străzi (Herneacova-Sălciua, Bazoş-Bazoşu Nou);

                - Finalizarea documentaţiei de parcelare a terenurilor pentru locuinţele existente la ţiglărie;

                - Achiziţionarea corpului de clădire unde funcţionează Şcoala cu clasele I-VIII Izvin şi a terenului (1000 mp) ce aparţine Bisericii ortodoxe Izvin;

- Achiziţionarea terenului în suprafaţă de 1000 mp ce aparţine Bisericii greco-catolice Izvin unde este construită Şcoala cu clasele I-VIII din această localitate;

- Achiziţionarea unui sistem de amplificare de interior pentru Casa de Cultură „Ion Cojar“ Recaş;

- Confecţionarea şi amplasarea unor monumente istorice şi personalităţi locale în perimetrul centrului civic al oraşului şi în instituţiile de cultură.

16. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 59

17. Pieţe - târguri:

- Târg mixt Recaş - săptămânal = miercuri, sâmbătă şi duminică.

18. Instituţii şcolare:

- Liceul Teoretic Recaş (clasele I-XII);

- Şcoli cu clasele I-VIII: Izvin şi Bazoş;

- Şcoala cu clasele I-IV Herneacova;

- Şcoala cu clasele I-VIII “Constantin Păunescu” (regim special): Recaş;

- Complexul de Servicii Specializate pentru Copilul cu Dizabilităţi Recaş (regim special);

- Grădiniţe cu program normal: Recaş, Bazoş, Izvin, Herneacova, Petrovaselo şi Stanciova.

19. Instituţii sanitare:

- Dispensar medical Recaş - Cabinete medicale = 5: Recaş;

- Laborator de analize = 1: Recaş;

- Cabinete stomatologice = 4;

- Farmacii umane = 3: Recaş (două) şi Izvin;

- Dispensar veterinar: Recaş;

- Farmacie veterinară: Recaş.

20. Instituţii culturale:

- Casa de Cultură „Ion Cojocar“ Recaş;

- Muzeul de Istorie Recaş;

- Biblioteca Orăşenească Recaş;

- Cămine culturale: Bazoş, Herneacova şi Petrovaselo.

21. Baze sportive şi de agrement:

- Sala de Sport  Recaş;

- Echipe sportive: Atletic Club Recaş;

- Sala Sporturilor Recaş;

- Stadion Recaş;

- Terenuri de fotbal: Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Stanciova şi Herneacova.

22. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

- Biserici ortodoxe române: Recaş (1924), Izvin (1786), Nadăş (1901, biserica de lemn - sec.al XVIII-lea), Bazoş (1910), Stanciova (1927, capelă) şi Herneacova (1870);

- Biserica ortodoxă sârbă Petrovaselo;

- Biserica greco-catolică Izvin.

- Biserici romano-catolice: Recaş (1918) şi Bazoş (1933);

- Biserici baptiste: Recaş, Izvin şi Bazoş;

- Biserica penticostală Recaş;

23. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

- Monumentul eroilor căzuţi la datorie în Primul  şi Al Doilea Război Mondial: Recaş, Bazoşu Vechi şi Izvin;

- Plăci comemorative ale eroilor din Primul şi Al Doilea Război Mondial: Petrovaselo.

24. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

- Ruga în localităţile: Izvin (1 mai); Bazoş (24 aprilie); Petrovaselo şi Stanciova (6 mai); Recaş (de Rusalii) şi Herneacova (26 octombrie - Sf. Dumitru);

- Alte manifestări cuprinse în Agenda culturală pe anul 2011.