FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI RECAŞ

PE ANUL 2010

 

1. Sediul consiliului local: Recaş nr.134, telefon 0256 330101, fax 0256 330231

2. Adrese pagină internet: www.primariarecas.ro; www.e-primarii.ro/~recas

3. E-mail: public@primariarecas.ro

4. Primar: Paşca Marinel

    Viceprimar: Cernescu Cosmin Laurenţiu

    Secretar: Moldovan Cătălina

5. Repere istorice:

- 1318 - nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit ca proprietar al moşiei Rygachtelkue (Recaş);

- 1359 – în diplomele regelui Ludovic cel mare este menzionata donaţia către fiii săi a posesiunii  Rycas din aproprierea Timişului Mic;

- în listele de dijmă de la Vatican ale bisericii catolice aşezarea Rycas nu mai este amintită, de unde şi prezumţia că populaţia era de religie ortodoxă;

- în acelaşi an 1359 sunt colonizate cu aprobarea regelui Ludovic cel Mare mai multe familii de români moldoveni ortodocşi care primesc loturi de pământ şi alte privilegii;

- 1362 - acelaşi rege Ludovic colonizează câteva familii de bulgari în vatra satului;

- 11 noiembrie 1447 – este făcută cea mai veche menţiune despre existenţa viilor de Recaş într-un act în care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungureşti de aur;

- 1470 - aşezarea este numită în documentele Oppidum Rekas, cu rol de a coordona 20 localităţi din împrejurimi;

- 1650 - sunt aşezaţi sârbi din zona Bacica, numiţi de români „şocaţi“, pentru că erau de religie catolică;

- se conturează deja existenţa a trei sate (cartiere) ale Recaşului: Recaşul Valahilor (Vlaşniţa), Recaşul Şocaţilor (sau al sârbilor) şi Recaşul Bulgarilor;

- a doua jumătate a sec. XVII – românii aşezaţi în aproprierea Timişului se mută la izvin datorită inundaţiilor repetate, iar dinVlaşniţa pleacă la Izvin mulţi români datorită deselor conflicte interetnice (cu sârbii);

- 1744-1750 - sunt aduse familii de croaţi care se stabilesc în centrul vetrei satului;

- 1763 - sunt colonizaţi români din părţile Ardealului;

- 1764-1786 - este colonizată populaţie germană în Recaş, venită din părţile Oberhain, regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Würzburg, Hessen şi Köln (1764 fiind anul în care administratorul Knoll aduce cei mai numeroşi colonişti germani);

- 1804 - în Nadăş sunt aduse familii maghiare din zona Szeged;

- 1809 - începe maghiarizarea Recaşului, însă valul cel mare de colonişti unguri vine la anul 1899;

- 1778-1820 - Recaşul se află sub administraţie ungurească;

- 1872 - se înfiinţează judecătoria, apoi biroul cărţii funciare în anul 1894 şi percepţia Recaş în 1895;

- 1886 - Recaşul este reşedinţă de pretură;

- 1874 - Emilia Lungu Puhalo înfiinţează şcoala de fete la Izvin, localitate cu populaţie romînească;

- 1894 - este construită fabrica de cărămidă, cu 100 de angajaţi;

- 1895 - Recaşul face parte din comitatul de Timiş, districtul Recaş, era reşedinţă de comună şi avea 3.637 locuitori;

- 1902 - este tipărit săptămânalul (german) Temesrekaser Zeitung;

- 1905-1907 - are loc o colonizare masivă a maghiarilor, tăindu-se pentru aceasta 2.500 iugăre de pădure din împrejurimi;

- fiecare familie de colonist a primit 20 de iugăre şi o casă de locuit;

- 1909 - emigrează în SUA un număr de 76 de persoane;

- 1914 - pe lângă biserica romano-catolică activează corul „Lăudate Dominum“;

- 25.11.1918 - delegaţi pentru Marea Adunare de la alba Iulia di 1 decembrie sunt Teodor Novac şi Costa Vuia din Izvin, dr. Sever Bugariu de la Recaş;

- 1921 - Recaşul face parte din judeţul Timiş-Torontal, fiind reşedinţă de plasă;

- 13 noiembrie 1923 - regele Ferdinand I vizitează satul Izvin;

- 1926-1930 - se aşază primele familii de ţigani (rromi);

- 1936 - în Recaş funcţiona şcoala primară, şcoala confesională catolică, grădiniţa, cazinou, reuniune a pompierilor, un cerc de lectură, un club sportiv, un cerc agricol german, exista fabrica de cărămidă, o moaraă, fabrica de sifon, diferite societăţi commerciale, oficiu poştal;

- 29.07.1939 - se naşte la Izvin Emil Nicolae Urtilă, prof. dr. univ., medic chirurg;â

- 4.08.1944 - se naşte la Herneacova prozatorul Oberten Janos;

- 27.10.1947 - se naşte la Recaş preotul Horia Ţâru, poet şi eseist;

- 15.04.1949 - se naşte la Recaş Radu Nicosevici, preşedintele Confederaţiei Întreprinzătorilor Particulari din judeţul Timiş;

- 1956-1968 - Recaşul este reşedinţă de comună în raionul Timiş, regiunea Banat, cu satele Bazoşu Vechi şi Izvin;

- 1968 - comuna ţine de judeţul Timiş şi i se adaugă satele Petrovaselo, Herneacova, Stanciova, Nadăş;

- 2004 - are loc un referendum local, localitatea Recaş dobândind statutul de oraş;

- 2004 - începe amenajarea terenului de golf, unul dintre cele mai mari terenuri de golf din ţară;

- aparţine Asociaţiei „Club Tite Golfresort“ din Recaş, se întinde pe o suprafaţă de 34 de hectare, fiind omologat la standarde sportive internaţionale, după cel de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi cel de la Breaza, „Lac verde“;

- terenul are nouă trasee pe care pot juca simultan 36 de amatori;

- 2005 - apare primul număr al periodicului „Jurnalul de Recaş“, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Recaş.

- Bazoşu Vechi (1723-1725, Basos), Herneacova (1349, Aranyásó), Izvin (1453, Ewzwen, Ewsin), Nadăş (1247, Nádasd), Petrovaselo (1359, Horváthpetúrfalva) şi Stanciova (1456, Sztanchófalva).

6. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2009 - total = 8402 persoane, din care:

- masculin = 4159 persoane

- feminin = 4243 persoane

7. Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2009 = 3095

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 6: Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo şi Stanciova.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

- DJ 609E = 5,5 km

- DC 65 = 3,3 Km; DC 66 = 6,7 km; DC 67 = 4,6 km; DC 68 = 7,7 km; DC 69 = 3,2 km; DC 71 = 3,3 km; DC 75 = 9,3 km; DC 76 = 1,3 km; DC 147 = 9,5 km; DC 148 = 5,1 km

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        - DN 6 Recaş-Izvin = 4 km;

                        - DC 147 Recaş- Bazoş = 9,0 km;

                        - DC 75 Recaş-Petrovaselo = 6,0 km;

                        - DJ 609E, DC 66 Recaş-Herneacova = 8,0 km;

                        - DJ 609E, DC 66  Recaş-Stanciova = 14,0 km;

                        - DJ 609E, DC 66, 68 Recaş-Nadăş = 15,0 km.

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

            - Recaş = 30 km;

            - Bazoş = 18,75 km;

            - Petrovaselo = 5,14 km;

            - Izvin = 6 km;

            - Herneacova = 4 km;

            - Stanciova = 4 km

11. Număr posturi în primărie - total = 100, din care:

- funcţionari publici = 42

- personal contractual = 58

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

            - Colaborare cu Primăria Municipiului Kovacica - Serbia şi Primăria Algyo-Ungaria;

- Rezultatele colaborării cu cele două instituţii sunt următoarele:

- înfrăţirea oraşelor Recaş şi Kvacica;

- implementarea, în urma parteneriatului dintre localităţile Recaş şi Kovacica (Republica Serbia), proiectul „Toţi diferiţi, toţi din Banat“ care şi-a propus reabilitarea de infrastructură şi organizarea unui eveniment cultural prin care să se promoveze valorile multietnice din Banatul de ambele părţi ale frontierei.

- Schimb de experienţă dintre Primăria oraşului Recaş şi Primăria Algyo-Ungaria în domeniul reciclării deşeurilor , precum şi înaintarea unei propuneri de proiect pentru realizarea unui Parc Industrial de Reciclare a Deşeurilor.

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

            - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);

            - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;

            - Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“;

- Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA);

- Asociaţia Oraşelor din România.

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

            - Construire sediu primărie;

            - Renovat clădire dispensar medical;

            - Renovarea şcolilor din localităţile: Petrovaselo, Herneacova şi Izvin;

            - Asfaltat drum comunal Recaş-Herneacova;

- Asfaltat străzi în oraşul Recaş ~ 5000 m;

- Amenajat şi extindere piaţă agroalimentară Recaş;

            - Întocmit studiu de fezabilitate şi proiect pentru reţeaua de canalizare în toate localităţile şi staţii de epurare;

            - Întocmit studiu de fezabilitate şi proiect pentru asfaltări de drumuri comunale şi străzi în oraşul Recaş;

            - Amenajat parcuri de petrecere a timpului liber şi de joacă pentru copii;

            - Pietruit drumuri comunale şi străzi în oraşul Recaş şi localităţile aparţinătoare;

            - Refăcut trotuare în oraşul Recaş prin pavazare;

            - Punerea în funcţiune a forajelor executate şi extinderea reţelei de apă în toate localităţile;

            - Alimentare cu apă a localităţilor Izvin, Bazoşu Vechi şi Petrovaselo, conform proiectului finnţat prin Ordonanţa nr.7/2006, de către Guvernul României;

            - Înlocuit conducta de apă veche cu conducta de plastic în oraşul Recaş şi localităţile Izvin şi Herneacova;

            - Extinderea reţelei de curent electric în zona de locuinţe Recaş – Nord;

            - Amenajări parc auto;

            - Înfiinţarea poliţiei comunitare;

            - Construire de sală de sport în localitatea Izvin;

            - Parcelat terenuri pentru construirea de locuinţe în toate localităţile;

            - Curăţat şi decolmatat canale;

            - Definitivarea punerii în posesie conform legilor fondului funciar a persoanelor îndreptăţite a primi teren agricol;

            - Zugrăvit sală de spectacol a Casei de Cultură Recaş;

            - Achiziţionat camion de 30 tone;

            - Definitivat strategia de devoltare a oraşului Recaş.

16. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă în derulare:

- Împreună pentru o dezvoltare durabilă - Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative - Axa prioritară 1: „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice“;

- Cross border strategies for waste management - Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia - Axa prioritară 2: „Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă“;

- Infrastructura pentru industria de reciclare din zona de graniţă Ungaria-România: construirea unui parc industrial ecologic pentru firme specializate în reciclarea deşeurilor - Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 - Axa prioritară 2: „Întărirea coeziunii sociale şi economice a zonei de graniţă“.

17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 54

18. Pieţe - târguri:

- Târg mixt Recaş - săptămânal = miercuri, sâmbătă şi duminică.

19. Instituţii şcolare:

- Liceul Teoretic Recaş (clasele I-XII);

- Şcoli cu clasele I-VIII: Izvin şi Bazoş;

- Şcoala cu clasele I-VIII “Constantin Păunescu” (regim special): Recaş;

- Complexul de Servicii Specializate pentru Copilul cu Dizabilităţi Recaş (regim special);

- Şcoli cu clasele I-IV: Herneacova, Petrovaselo şi Stanciova;

- Grădiniţe cu program normal: Recaş, Bazoş, Izvin, Herneacova, Petrovaselo şi Stanciova.

20. Instituţii sanitare:

- Dispensar medical Recaş - Cabinete medicale = 5: Recaş;

- Laborator de analize = 1: Recaş;

- Cabinete stomatologice = 4;

- Farmacii umane = 3: Recaş (două) şi Izvin;

- Dispensar veterinar: Recaş;

- Farmacie veterinară: Recaş.

21. Instituţii culturale:

- Casa de Cultură „Ion Cojocar“ Recaş;

- Muzeul de Istorie Recaş;

- Biblioteca Orăşenească Recaş;

- Cămine culturale: Bazoş, Herneacova şi Petrovaselo.

22. Baze sportive şi de agrement:

- Sala de Sport  Recaş;

- Echipe sportive: Atletic Club Recaş;

- Sala Sporturilor Recaş;

- Stadion Recaş;

- Terenuri de fotbal: Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Stanciova şi Herneacova.

23. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

- Biserici ortodoxe române: Recaş (1924), Izvin (1786), Nadăş (1901, biserica de lemn - sec.al XVIII-lea), Bazoş (1910), Stanciova (1927, capelă) şi Herneacova (1870);

- Biserica ortodoxă sârbă Petrovaselo;

- Biserica greco-catolică Izvin.

- Biserici romano-catolice: Recaş (1918) şi Bazoş (1933);

- Biserici baptiste: Recaş, Izvin şi Bazoş;

- Biserica penticostală Recaş;

24. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

- Monumentul eroilor căzuţi la datorie în Primul  şi Al Doilea Război Mondial: Recaş, Bazoşu Vechi şi Izvin;

- Plăci comemorative ale eroilor din Primul şi Al Doilea Război Mondial: Petrovaselo.

25. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

- Ruga în localităţile: Izvin (a doua zi după Sfintele Paşti); Bazoş (la o săptămână după Sfintele Paşti); Petrovaselo şi Stanciova (6 mai); Recaş (de Rusalii); Nadăş (25 iunie) şi Herneacova (26 octombrie - Sf. Dumitru);

- Ruga romano-catolică în localitatea Recaş: croaţi (24 iunie), maghiari (15 iulie), germani (1 octombrie);

- Alte manifestări cuprinse în Agenda culturală pe anul 2010.