FIŞA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI LUGOJ

PE ANUL 2010

 

1. Sediul consiliului local: Lugoj, Piaţa Victoriei nr.4, telefon 0256 352240, fax 0256 350393

2. Adresă pagină internet: www.primarialugoj.ro

3. E-mail: contact@primarialugoj.ro

4. Primar: Boldea Francisc Constantin

    Viceprimar: Ambruş Ioan

    Secretar: Ciucu Dan

5. Repere istorice:

- sfârşitul sec. XIII - prima amintire documentară a localităţii apare într-un act păstrat în arhivele din Budapesta;

- se consemna faptul că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272-1290), a poposit cu trupele sale la Lugoj;

-1334 - existenţa Lugojului este consemnată într-un registru pontificat de dijme;

- 22 august 1376 - într-o diplomă emisă de regele Sigismund de Luxemburg se amintea donarea „Cetăţii Lugojului“ către nobilii Ladislau şi Ştefan Losonczy;

- 1369 - prima atestare documentară a districtului Lugoj;

- 1441-1442 - comitele de Timiş Ioan Huniade întăreşte cetatea cu şanţuri, metereze şi palisade în timpul unei campanii antiotomane;

- 1551 - Isabella, văduva regelui Ioan Zapolya, acordă Lugojului o diplomă de privilegii şi o emblemă;

- 1552-1658 - Banatul de Lugoj - Caransebeş rezistă atacurilor turceşti;

- banul lugojan îl sprijină pe Mihai Viteazu în bătăţia de la Şelimbăr în care domnul muntean îl înfrânge pe voievodul Transilvaniei, Andrei Batory;

- ianuarie 1601 - domnitorul Mihai Viteazul, în drumul său spre Viena, trece prin Banat şi poposeşte, se pare, la Hanul Poştei din Lugoj, clădire ridicată în a doua jumătate a secolului al XV-lea;

- 1581 - Palia de la Orăştie (primul text biblic în limba română, ce cuprinde fragmente din cărţile lui Moise - Facerea şi Ieşirea) a fost tradus de preotul din Lugoj Moise Peştişel, asociat cu episcopul Mihail Tordaş, dascălul Efrem Zacan, cu Ştefan Herce, preot din Caransebeş, şi cu protopopul Achirie din Hunedoara;

- 1648 - Ştefan Fogarasi a tradus la Lugoj un Catehism calvinesc din limba maghiară în limba română, lucrare tipărită de Martin Maior din Braşov, comanditarul ediţiei fiind Acaţiu Barcsai, ban al Lugojului şi al Caransebeşului, viitor principe al Transilvaniei;

- 1658 - principale Acaţiu Barcsai le-a cerut lugojenilor şi caransebeşenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighişoara şi să se supună turcilor;

- otomanii au ocupat Lugojul, instalând aici o garnizoană militară condusă de un agă;

- 1660 - geograful şi filozoful Evilia Celebi notează în lucrarea sa „Seyahatname“  („Cartea Călătoriilor“), că ,,Lugojul este o aşezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului Timiş“, consemnând faptul că locuitorii „necredincioşi“ erau români;

- 25 septembrie 1695 - nu departe de Lugoj are loc bătălia între armatele austriece şi turceşti care se încheie cu înfrângerea austriecilor, comandantul armatei austriece generalul Veterani căzând în luptă) generalul Federigo Veterani este considerat primul austriac care a dat o deosebită importanţă strategică militară zonei Porţilor de Fier, comandând planurile unor fortificaţii-bastion pe insula Ada Kaleh şi executând palisade pe insulă, la Orşova şi pe Clisura Dunării, la peştera Piscabara (Veterani);

- 1699 - turcii demolează „Cetatea Lugojului“;

- 1718 - Lugojul trece sub stăpânirea austriacă şi devine reşedinţa districtului Lugoj-Făget;

- Viena colonizează oraşul cu populaţie germană, formându-se pe malul stâng al Timişului comuna  „Lugojul German“;

- sunt ridicate edificii publice, cum ar fi biserica romano-catolică şi biserica ortodoxă-română „Adormirea Maicii Domnului“;

- locuitorii Lugojului German erau privilegiaţi, dovadă fiind şi faptul că deşi cele două aşezări - vechiul Lugoj şi Lugojul German - aveau cam aceeaşi suprafaţă de pământ, impozitele plătite de comunitatea românească erau de 3746 de florini anual, în timp ce coloniştii şvabi plăteau doar 197 de florini, adică de aproape douăzeci de ori mai puţin;

 

- 1726 - obercneazul Ioan Raţ din Mehadia restaurează turnul vechii biserici construită în secolul al XIV-lea, arsă la anii 1535 şi 1645;

 

- sec. XVIII - este alcătuit cel mai vechi dicţionar valaho-latin, opera lui Anonimus Lugosiensis, lucrare descoperită de Bogdan Petriceicu Haşdeu;

 

- 1759 - începe construirea bisericii ortodoxe române  „Adormirea Maicii Domnului“ - terminată la anul 1766 („Biserica cu două turnuri“);

 

- 1778 - în urma încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul devine reşedinţa comitatului Caraş;

 

- 1795 - Lugojul Român şi Lugojul German se unifică sub titlul de „Târguşorul cameral Lugoj“;

 

- 1830 - burghezia românească din Lugoj întemeiază organizaţia revoluţionară „Constituţia“ - adeptă a principiilor revoluţiei franceze de la 1789;

- descoperită de autorităţile imperiale la anul 1834, membrii şi conducătorii organizaţiei secrete sunt arestaţi şi condamnaţi la închisoare;

 

- 1841 - Eftimie Murgu, originar din Rudăria, judeţul Caraş-Severin, se stabileşte la Lugoj;

 

- 1842 - a avut loc un mare incendiu care a afectat 400 de case şi clădiri de rang înalt, aşa cum au fost biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, Capela greco-catolică;

- iunie 1848 - are loc a doua Mare Adunare Naţională de pe Câmpul Libertăţii, prezidată de Eftimie Murgu, unde sunt expuse dorinţele de ordin naţional ale românilor bănăţeni, dar şi susţinerea revoluţiei maghiare în lupta împotriva habsburgilor;

- 1850 - prin rezoluţie imperială, Lugojul devine reşedinţa Episcopiei Greco-Catolice din Banat;

- 1850 - se naşte cunoscutul om politic bănăţean Coriolan Brediceanu, ca fiu al meşterului săpunar Vasile Brediceanu;

- mijlocul sec. XIX - Lugojul avea 8.373 de locuitori;

- oraşul se dezvoltă lent, rămânând mai mult un centru administrativ, comercial şi meşteşugăresc;

            - 1864 - se înfiinţează fabrica de spirt;

- 1869 - se naşte la Lugoj scriitorul Ioan Popovici Bănăţeanul, decedat la doar 24 de ani. Cea mai cunoscută operă a sa este nuvela „În lume“, în care descrie cu mijloace literare bine alese viaţa meşteşugarilor lugojeni de la sfârşitul veacului al XIX-lea;

- 2 aprilie 1877 - se naşte compozitorul şi folcloristul Tiberiu Brediceanu, fiul lui Coriolan Brediceanu şi frate al lui Caius Brediceanu;

- Tiberiu Brediceanu a fost tatăl lui Mihai Brediceanu;

- întru cinstirea marii familii a Brediceanilor sunt versurile: „Nu-i român ca bănăţeanu’, lugojan ca Brediceanu!“;

            - 1880 - apare ziarul „Deşteptarea“;

            - 1881 - se formează comitatul Caraş-Severin cu reşedinţa la Lugoj;

            - 20 octombrie 1882 - se naşte Béla Ferenc Dezső Blaskó (alias Béla Lugosi), celebrul interpret al Contelui Dracula;

            - 1888 - compozitorul şi dirijorul arădean Ion Vidu îşi începe activitatea la Lugoj, la Şcoala confesională;

            - Jakob Muschong şi soţia construiesc prima Fabrică de cărămizi („M.Bohn & Comp.“), localizată azi pe strada Herendeştiului nr.10;

            - au mai rămas în picioare cuptorul circular de ars cărămidă de tip Hoffman, câteva clădiri şi magazii;

            - 1889 - Lugojul dobândeşte statut de municipiu;

            - 21 noiembrie 1895 - se naşte la Lugoj tenorul Traian Grozăvescu (Grosăvescu), fiul contabilului Costi Grosăvescu, originar din Teregova;

- 16 mai 1900 - se naşte Aurel Ciupe (d. 18 iulie 1988), pictor şi desenator român, colorist sensibil şi delicat, autor a numeroase portrete compoziţionale, naturi moarte şi peisaje, profesor la Institutul de Arte Plastice din Cluj, director al Muzeului Banatului;

- 1901 - apare ziarul „Drapelul“;

- 1902 - este realizat Podul de Fier cu cele două vămi la capăt de pod, devenit un adevărat simbol al Lugojului;

- 1906 - scriitorul şi ziaristul Valeriu Branişte consemna faptul că aproape 3000 de locuitori ai Lugojului (a cincea parte din populaţie, în majoritate meşteşugari şi muncitori) simpatizau cu mişcarea socialistă;

- 3 august 1917 - se naşte la Lugoj filozoful şi istoricul Ion Dimitrie Suciu (d. 1982);

- 3 noiembrie 1918 - are loc la Lugoj o mare Adunare Naţională în care s-a proclamat dreptul naţiunii Române la autodeterminare;

- 1 decembrie 1918 - delegaţi ai cetăţenilor Lugojului participă  la Marea Adunare naţională de la Alba Iulia;

- 12 noiembrie 1923 - regele Ferdinand Întregitorul a vizitat Lugojul, fiind primit de o mulţime de localnici în frunte cu prefectul judeţului, dr. Corneanu, şi primarul Ioan Haranbaşa;

- regele vizitează Biserica ortodoxă română, spitalul, azilul de orfani şi fabrica de spirt;

- 1925 - judeţul Caraş-Severin se desparte în judeţele Caraş, cu capitala la Reşiţa, şi judeţul Severin, cu capitala la Lugoj;

- 11 aprilie 1929 - se naşte la Lugoj actorul Alexandru Iosif Ternovics;

- 1935 - în faţa fostei Prefecturi a Judeţului Severin este ridicat Monumentul Unirii – operă a sculptorului Radu Moga (profesor de desen la Liceul „Avram Iancu“, din Brad, el fiind şi autorul bustului tenorului Traian Grozăvescu);

- 1937 - începe restaurarea Bisericii ortodoxe cu două turnuri, lucrare terminată la anul 1944;

- fresca actuală a bisericii a fost realizată de profesorul Atanasie Demian, iar iconostasul a fost pictat în ulei de maestrul Aurel Ciupe;

            - 9 iulie 1938 - se naşte la Lugoj compozitorul şi dirijorul Gelu Mircea Stan;

            - 29 martie 1939 - se naşte la Lugoj Mircea Lăzărescu, prof. univ. dr., medic psihiatru;

- 23 februarie 1941 - se naşte la Lugoj actorul şi scriitorul Mircea Belu;

- 22 noiembrie 1942 - se naşte la Lugoj scriitorul şi publicistul Lucian Erwin Bureriu;

- 14 ianuarie 1943 - se naşte la Lugoj Ştefan Iosif Drăgulescu, ministru al sănătăţii şi rector al UMF „Victor Babeş“ din Timişoara;

- 3 august 1943 - se naşte la Lugoj scriitorul Cornel Ungureanu, critic literar şi eseist;

- 29 iunie 1944 - se naşte la Tapia-Lugoj Iosif Petrică Toma, interpret de muzică populară şi corală;

- 11 februarie 1945 - se naşte la Lugoj sculptorul Constantin Grangure;

- 1949 - este deschis vizitatorilor Muzeul de istorie, bazat şi pe colecţiile care au început să fie realizate începând cu anul 1905;

- 22 mai 1951 - se naşte la Lugoj poetul şi prozatorul Constantin Buiciuc;

- 28 octombrie 1953 - se naşte la Lugoj Victor Neumann, istoric şi filozof;

- 16 iulie 1955 - se naşte la Lugoj Carmen Blaga (Daniela Carmen Pădure), critic literar, traducător;

- 16 decembrie 1962 - se naşte la Lugoj prozatorul şi publicistul Cristian Nouraş Ghinea;

- 2 septembrie 1967 - se naşte la Lugoj poeta şi ziarista Adriana Weimar;

- 19 aprilie 1972 - se naşte la Lugoj Graţiela Benga, critic literar;

- 20 decembrie 1989 – Lugojul a devenit al doilea oraş liber de sub regimul comunist din România, după Timişoara;

- după 1990 - în Lugoj au fost înfiinţate filiale ale unor concerne industriale din Europa Occidentală: Villeroy şi Boch (ceramică) Rieker (confecţii încălţăminte), Werzalit (prelucrarea lemnului), Honeywell (sisteme de siguranţa vieţii), Autoliv (airbaguri, centuri, volane, senzori, etc.);

- 20 iunie 1990 - apare săptămânalul „Redeşteptarea“;

- 1991 - se înfiinţează Universitatea „I.C. Drăgan“;

- 17 august 1994 - începe să emită postul de televiziune TEN TV-Lugoj;

- 17 iunie 2007 - la concursul „Miss România USA“ desfăşurat în Chicago, câştigătoare a fost studenta în psihologie Ana Sofia Marcu, născută la Lugoj.

6. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2009 - total = 44796 persoane, din care:

- masculin = 21043 persoane

- feminin = 23753 persoane

7. Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2009 = 17952

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin municipiului = 2: Măguri şi Tapia.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

- DJ 584 = 1,8 km; DJ 592 = 3,3 km; DJ 592 D = 1,9 km; DJ 609 = 1,8 km; DJ 680 = 2,7 km

- DC 136 = 1,50 km

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

- DJ 680 Lugoj-Tapia = 5 km;

- DJ 680 Lugoj-Măguri = 8 km.

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

            - Lugoj = 103,9 km

11. Număr posturi în primărie - total = 116, din care:

- funcţionari publici = 108

- personal contractual = 8

12. Număr consilieri = 19

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

- Înfrăţire cu localitatea „Orléans-Franţa“, privind cooperare şi schimb de experienţă în domeniile: economic, social şi cultural, încheiată la 7 mai 1994;

- Înfrăţire cu localitatea „Jena-Germania“, privind cooperare şi schimb de experienţă în domeniile: economic, social şi cultural, încheiată la 1 decembrie 1993;

- Înfrăţire cu localitatea „Szekszárd-Ungaria“, privind vizite oficiale, schimburi de experienţă, tabere de tineret, concursuri internaţionale, încheiată la 28 mai 1993;

- Înfrăţire cu localitatea „Nisporeni-Republica Moldova“, privind vizite oficiale şi schimb de experienţă, încheiată la 3 iunie 2001;

- Înfrăţire cu localitatea „Assos-Lecheo-regiunea Korintos din Grecia“, încheiată la 29 mai 2004;

- Înfrăţire cu localitatea „Vârşeţ-Serbia şi Muntenegru“, încheiată la 3 decembrie 2005;

- Înfrăţire cu localitatea  „Monopoli-Italia“.

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

            - Asociaţia Municipiilor din România;

            - Asociaţia Oraşe Energie în România;

- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);

            - Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“.

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

- Asfaltare străzi;

- Reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare;

- Modernizarea staţiei de epurare Lugoj (Jabăr);

- Reabilitarea termică a blocurilor;

- Extindere şi modernizare a iluminatului public.

16. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă:

- „Paşi spre o dezvoltare durabilă - Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiul Lugoj“ - proiect cu finanţare Fonduri structurale/Bugetul local;

- „Sistem informatic integrat pentru e-administraţie în Municipiul Lugoj - eficienţă şi accesibilitate în beneficiul cetăţeanului“ - proiect cu finanţare Fonduri structurale/Bugetul local;

- „Calitate şi eficienţă prin implementarea unui sistem integrat de Management “ - proiect cu finanţare Fonduri structurale/Bugetul local.

17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 124

18. Pieţe - târguri:

- Piaţă agroalimentară „G.Coşbuc“ Lugoj = zilnic;

- Târg mixt  Lugoj - săptămânal = marţi;

- Târg de animale Lugoj - săptămânal = marţi.

19. Instituţii şcolare:

- Colegii naţionale: Lugoj (două);

- Grupuri şcolare: Lugoj (trei);

- Şcoala de Muzică şi Arte Plastice „Filaret Barbu“ Lugoj;

- Şcoli cu clasele I-VIII: Lugoj (şapte) şi Măguri ;

- Şcoala cu clasele I-IV Lugoj;

- Grădiniţe cu program normal = 9: Lugoj (şapte), Tapia şi Măguri;

- Grădiniţe cu program prelungit = 6: Lugoj;

- Grădiniţa cu program special Lugoj;

- Clubul Copiilor Lugoj;

- Clubul Sportiv Şcolar Lugoj.

20. Instituţii sanitare:

- Spitale = 2: Lugoj;

- Policlinici = 4: Lugoj;

- Cabinete medicale = 7: Lugoj;

- Farmacii umane = 15: Lugoj;

- Cabinete sanitar-veterinar = 7: Lugoj;

- Farmacii sanitar-veterinare = 4: Lugoj.

21. Instituţii culturale:

- Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Lugoj;

- Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ Lugoj;

- Casa de Cultură a Municipiului Lugoj;

- Biblioteca Municipală Lugoj;

- Galeria Pro Arte Lugoj;

- Cămine culturale = 2: Măguri şi Tapia.

22. Baze sportive şi de agrement:

- Săli de sport = 3: Lugoj;

- Stadionul Tineretului Lugoj;

- Ştranduri = 2 : Lugoj;

- Centru de fitness Lugoj.

23. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

- Biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ Lugoj (1759);

- Capela ortodoxă cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ Lugoj (1883);

- Biserica ortodoxă cu hramul „Învierea Domnului“ Lugoj (2004);

- Biserica ortodoxă cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh“ Lugoj (1991);

- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş“ Lugoj (2002);

- Capela ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril“ Lugoj (1920);

- Capela ortodoxă cu hramul „ Adormirea Maicii Domnului “ Lugoj (1895);

- Biserica ortodoxă cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“ Măguri (1936);

- Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ Tapia (1870);

- Biserica romano-catolică Lugoj (1733-1735);

- Biserica greco-catolică Lugoj (1843-1854);

- Biserica reformată Lugoj (1906);

- Biserica ucraineană Lugoj (1993);

- Biserica baptistă „Harul“ Lugoj (1992);

- Biserica penticostală Lugoj (1995);

- Sinagoga evreiască Lugoj (1843);

- Biserica evanghelică Lugoj;

- Biserica adventistă de ziua a şaptea Lugoj;

- Biserica creştină de rit vechi Lugoj.

24. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

            - Monumentul eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial „Alfa şi Omega“;

            - Monumentul eroilor sovietici din Al Doilea Război Mondial;

            - Monumentul Unirii;

- Monumentul de la Tapia (construit în urmă cu 70 de ani de elevii Şcolii de Ofiţeri de Artilerie din Timişoara), închinat eroilor daci căzuţi în luptele cu romanii în urmă cu peste 1900 de ani;

- Monumentul Eroului Necunoscut - str.Făgetului;

- Monumentul celor deportaţi în Rusia în 1945.

25. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

- Ruga în localităţile: Lugoj şi Măguri (15 august - Sf. Maria Mare), Tapia (20 iulie - Sf. Ilie);

- Ziua Lugojului (20 decembrie);

- Alte acţiuni cuprinse în Agenda culturală pe anul 2010.