FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI RECAŞ
PE ANUL 2013
1. Sediul consiliului local: Recaş nr.134, telefon 0256 330101, fax 0256 330231
2. Adrese pagină internet: www.primariarecas.ro
3. E-mail: public@primariarecas.ro
4. Primar: Pavel Teodor
Viceprimar: Neamţu Ion Alin
Secretar: Moldovan Cătălina
5. Repere istorice:
- 1319 - nobilul maghiar Dominik de Saar este amintit într-o cronică a vremii ca proprietar al moşiei Rygachtelkue (Recaş);
- 1359 - în diplomele regelui Ludovic cel Mare este menţionată donaţia către fiii săi a posesiunii Rykas din apropierea Timişului Mic;
- în listele de dijmă de la Vatican ale bisericii catolice, aşezarea Rykas nu este amintită, de unde şi prezumţia că populaţia era de religie ortodoxă;
- în acelaşi an 1359 sunt colonizate cu aprobarea regelui Ludovic cel Maremai multe familii de români moldoveni ortodocşi care primesc loturi de pământ şi alte privilegii;
- 1362 - acelaşi rege Ludovic cel Mare colonizează câteva familii de bulgari în vatra satului;
- 11 noiembrie 1447 - este făcută cea mai veche menţiune despre existenţa viilor din Recaş într-un act care arată că Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungureşti de aur;
- 1470 - aşezarea este numită în documente Oppidum Rekas, având rolul de a coordona 20 de localităţi din împrejurimi;
- a doua jumătate a sec. al XVI-lea - românii aşezaţi în apropierea Timişului se mută la Izvin datorită inundaţiilor repetate;
- 1716 - din aşezarea Vlaşniţa (Recaşul valah) pleacă la Izvin mai multe familii de români, aceasta datorită deselor conflicte interetnice avute cu locuitorii sârbi;
- 1744-1750 - sunt aduse familii de croaţi care se stabilesc în centrul vetrei satului;
- 1750 - sunt aşezaţi sârbi de religie catolică din zona Bacica, numiţi de români „şocaţi”;
- 1763 - sunt colonizaţi români din părţile Ardealului;
- 1764 - începe colonizarea cu populaţie germană, venită din părţile Oberhain, Regensburg, Schwaben, Pfalz, Trier, Mainz, Darmstadt, Würzburg, Hessen şi Köln;
- se conturează existenţa a trei cartiere (sate) ale Recaşului: Recaşul Valahilor (Vlaşniţa), Recaşul Şocaţilor (sau al sârbilor) şi Recaşul Bulgarilor;
- 1778 - Recaşul intră sub administraţie ungurească;
- 1804 - în Nadăş sunt aduse familii maghiare din zona Seghedinului;
- 1809 - începe maghiarizarea Recaşului, însă valul cel mare de colonişti unguri ajunge abia în anul 1899;
- 1872 - se înfiinţează judecătoria, apoi biroul cărţii funciare (1894) şi percepţia Recaş (1895);
- 1874 - Emilia Lungu Puhalo înfiinţează şcoala de fete de la Izvin, localitate cu populaţie românească;
- 1876 - s-a născut la Recaş Tass Antal, astronom, conducătorul Observatorului din Budapesta şi director al Institutului de Cercetări Astrofizice din Ungaria (d. 1937);
- 1886 - Recaşul este reşedinţă de pretură;
- 1887 - s-a născut la Recaş Mihailich Győző, cel care a proiectat la Timişoara Podul „Liget” (1909, azi Podul „Decebal”), proiect distins cu Diploma de Onoare la Expoziţia Internaţională de la Paris -1910 (d. 1966);
- 1894 - este construită fabrica de cărămidă, cu 100 de angajaţi;
- 1895 - Recaşul face parte din comitatul Timiş, era reşedinţă de comună şi avea 3.637 de locuitori;
- 1902 - este tipărit săptămânalul (german) „Temesrekaser Zeitung”;
- 1905-1907 - are loc o colonizare masivă cu populaţie maghiarăr, tăindu-se pentru aceasta 2 500 iugăre de pădure din împrejurimi;
- fiecare familie de colonişti a primit 20 de iugăre şi o casă de locuit;
- 1908 - s-a născut la Recaş Alexandru Elek Schwartz, fotbalist al Ripensiei Timişoara, antrenor al naţionalei Olandei şi al echipei Benfica Lisabona (d. 2000);
- 1909 - emigrează în SUA un număr de 76 de persoane;
- 1914 - pe lângă biserica romano-catolică activează corul „Laudate Dominum”;
- 25 noiembrie 1918 - delegaţi pentru Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie sunt Teodor Novac şi Costa Vuia din Izvin, dr. Sever Bugariude la Recaş;
- 1921 - Recaşul face parte din judeţul Timiş - Torontal, fiind reşedinţă de plasă;
- 13 noiembrie 1923 - regele Ferdinand I vizitează satul Izvin;
- 1926-1930 - se aşază primele familii de ţigani (rromi);
- 9 ianuarie 1931 - s-a născut la Recaş Ion Cojar, profesor, actor, regizor (d. 18.10.2009);
- 1936 - în Recaş funcţiona şcoala primară, şcoala confesională catolică, grădiniţa, cazinou, reuniune a pompierilor, un cerc de lectură, un club sportiv, un cerc agricol german, exista fabrica de cărămidă, o moară, fabrica de sifon, diferite societăţi comerciale, oficiu poştal;
- 29 iulie 1939 - se naşte la Izvin Emil Nicolae Urtilă, prof. dr. univ., medic chirurg;
- 21 ianuarie 1940 - se naşte la Herneacova Ovidiu Giulvezan, conf. univ. dr., compozitor, muzicolog, publicist;
- 21 martie 1943 - se naşte la Recaş Martin Bauer, profesor, antrenor, vicepreşedinte al AJF Timiş;
- 4 august 1944 - se naşte la Herneacova prozatorul Oberten János;
- 27 octombrie 1947 - se naşte la Recaş Horia Ţâru, preot, poet şi eseist;
- 15 aprilie 1949 - se naşte la Recaş Radu Nicosevici, preşedintele Confederaţiei Întreprinzătorilor Particulari din judeţul Timiş;
- 19 iulie 1952 - se naşte la Bazoşu Vechi Eugen Milutinovici, consilier judeţean în mandatele 1996-2000; 2000-2004; 2004-2008, om de afaceri;
- 30 iunie 1953 - se naşte în satul Bazoşu Vechi Ion Peptenar, vestit instrumentist de muzică populară bănăţeană;
- 24 iulie 1947 - se naşte la Izvin Marina Rodica Cinca, prof. univ. dr. medic, consilier judeţean în mandatul 2004-2008;
- 1956-1968 - Recaşul este reşedinţă de comună în raionul Timiş, regiunea Banat, cu satele Bazoşul Vechi şi Izvin;
- 1968 - comuna ţine de judeţul Timiş şi i se adaugă satele Petrovaselo, Herneacova, Stanciova, Nadăş;
- 2002 - este inaugurat Muzeul de istorie al comunei;
- 2004 - are loc un referendum local, iar comuna Recaş dobândeşte statutul de oraş;
- 2004 - începe amenajarea terenului de golf, unul dintre cele mai mari din ţară, care aparţine Asociaţiei „Club Tite Golfresort” din Recaş, întinzându-se pe o suprafaţă de 34 de hectare (omologat la standarde sportive internaţionale, după cel de la Pianu de Jos în judeţul Alba şi cel de la Breaza -„Lac verde”;
- terenul de golf din Recaş are nouă trasee pe care pot juca simultan 36 de amatori;
- 2005 - apare primul număr al periodicului „Jurnalul de Recaş”, cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Recaş;
- Bazoşu Vechi (1723-1725, Basos), Herneacova (1349, Aranyásó), Izvin (1453, Ewzwen, Ewsin), Nadăş (1247, Nádasd), Petrovaselo (1359, Horváthpetúrfalva) şi Stanciova (1456, Sztanchófalva).
6. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2012 - total = 8853 persoane, din care:
- masculin = 4414 persoane
- feminin = 4439 persoane
7. Numărul locuinţelor la 31 decembrie 2012 = 3168
8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 6: Bazoş, Herneacova, Izvin, Nadăş, Petrovaselo şi Stanciova.
9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:
a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:
- DJ 609E = 5,5 km
- DC 65 = 3,3 Km; DC 66 = 6,7 km; DC 67 = 4,6 km; DC 68 = 7,7 km; DC 69 = 3,2 km; DC 71 = 3,3 km; DC 75 = 9,3 km; DC 76 = 1,3 km; DC 147 = 9,5 km; DC 148 = 5,1 km
b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:
- DN 6 Recaş-Izvin = 4 km;
- DC 147 Recaş- Bazoş = 9,0 km;
- DC 75 Recaş-Petrovaselo = 6,0 km;
- DJ 609E, DC 66 Recaş-Herneacova = 8,0 km;
- DJ 609E, DC 66 Recaş-Stanciova = 14,0 km;
- DJ 609E, DC 66, 68 Recaş-Nadăş = 15,0 km.
10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:
- Recaş = 31 km;
- Bazoş = 19 km;
- Petrovaselo = 6 km;
- Izvin = 17 km;
- Herneacova = 4 km;
- Stanciova = 5 km
11. Număr posturi în primărie - total = 84, din care:
- funcţionari publici = 36
- personal contractual = 48
12. Număr consilieri = 15
13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:
- Colaborare cu localitatea Coka, districtul Banatul de Sud, Ungaria, privind elaborarea de programe şi proiecte;
- Colaborare cu localitatea Algyo, jud. Csongrad, Ungaria, privind elaborarea de programe şi proiecte;
- Colaborare cu localitatea Kovacica, Serbia, privind elaborarea de programe artistice;
- Colaborare cu localitatea Kovin, Serbia, privind elaborarea de programe artistice.
14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:
- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);
- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;
- Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“;
- Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA);
- Asociaţia Oraşelor din România.
15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:
- Reabilitarea, renovarea şi extinderea Primăriei oraşului Recaş;
- Renovarea muzeului;
- Extinderea şi amenajarea pieţei agroalimentare;
- Reabilitarea Casei de Cultură;
- Începerea lucrărilor la reţeaua de canalizare şi staţie de epurare;
- Construirea de locuinţe pentru tineri prin programul ANL;
- Parcelarea terenurilor pentru construire locuinţe (PUZ);
- Finalizarea punerii în posesie a legilor fondului funciar;
- Curăţarea şi decolmatarea canalelor, podurilor şi podeţelor pentru prevenirea inundaţiilor;
- Amenajarea de parcuri pentru petrecerea timpului liber şi de joacă pentru copii;
- Reabilitarea, renovarea şi extinderea clădirii Şcolii cu clasele I-VIII Izvin;
- Renovarea, reabilitarea şi extinderea Căminului cultural Bazoş;
- Continuarea lucrărilor la reţeaua de apă Izvin, Bazoş, Petrovaselo conform O.U.G.7/2006;
- Reabilitarea şi renovarea şcolii din Petrovaselo;
- Întreţinerea drumurilor comunale prin pietruire;
- Întreţinerea tuturor străzilor din oraşul Recaş şi localităţile aparţinătoare prin pietruire;
- Asfaltarea drumurilor comunale cu finanţare de la Guvernul României, MLP, CJT şi buget propriu consilu local;
- Executarea lucrărilor de extindere şi înlocuire a reţelei de apă, executare foraj în localitatea Herneacova;
- Executarea studiilor de fezabilitate pentru asfaltarea de drumuri comunale şi străzi (Herneacova-Sălciua, Bazoş-Bazoşu Nou);
- Finalizarea documentaţiei de parcelare a terenurilor pentru locuinţele existente la ţiglărie;
- Achiziţionarea corpului de clădire unde funcţionează Şcoala cu clasele I-VIII Izvin şi a terenului (1000 mp) ce aparţine Bisericii Ortodoxe Izvin;
- Achiziţionarea terenului în suprafaţă de 1000 mp ce aparţine Bisericii greco-catolice Izvin, unde este construită Şcoala cu clasele I-VIII din această localitate;
- Confecţionarea şi amplasarea unor monumente istorice şi personalităţi locale în perimetrul centrului civic al oraşului şi în instituţiile de cultură.
16. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 9
17. Pieţe - târguri:
- Târg mixt Recaş - săptămânal = miercuri, sâmbătă şi duminică.
18. Instituţii şcolare:
- Liceul Teoretic Recaş (clasele I-XII);
- Şcoli cu clasele I-VIII: Izvin şi Bazoş;
- Şcoala cu clasele I-IV Herneacova;
- Şcoala cu clasele I-VIII “Constantin Păunescu” (regim special): Recaş;
- Complexul de Servicii Specializate pentru Copilul cu Dizabilităţi Recaş (regim special);
- Grădiniţe cu program normal: Recaş, Bazoş, Izvin, Herneacova, Petrovaselo şi Stanciova.
19. Instituţii sanitare:
- Dispensar medical Recaş - Cabinete medicale = 5: Recaş;
- Laborator de analize = 1: Recaş;
- Cabinete stomatologice = 4;
- Farmacii umane = 3: Recaş (două) şi Izvin;
- Dispensar veterinar: Recaş;
- Farmacie veterinară: Recaş.
20. Instituţii culturale:
- Casa de Cultură „Ion Cojocar“ Recaş;
- Muzeul de Istorie Recaş;
- Biblioteca Orăşenească Recaş;
- Cămine culturale: Bazoş, Herneacova şi Petrovaselo.
21. Baze sportive şi de agrement:
- Sala de Sport Recaş;
- Echipe sportive: Atletic Club Recaş;
- Sala Sporturilor Recaş;
- Stadion Recaş;
- Terenuri de fotbal: Izvin, Bazoş, Petrovaselo, Stanciova şi Herneacova.
22. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:
- Biserici ortodoxe române: Recaş (1924), Izvin (1786), Nadăş (1901, biserica de lemn - sec.al XVIII-lea), Bazoş (1910), Stanciova (1927, capelă) şi Herneacova (1870);
- Biserica ortodoxă sârbă Petrovaselo;
- Biserica greco-catolică Izvin.
- Biserici romano-catolice: Recaş (1918) şi Bazoş (1933);
- Biserici baptiste: Recaş, Izvin şi Bazoş;
- Biserica penticostală Recaş;
23. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:
- Monumentul eroilor căzuţi la datorie în Primul şi Al Doilea Război Mondial: Recaş, Bazoşu Vechi şi Izvin;
- Plăci comemorative ale eroilor din Primul şi Al Doilea Război Mondial:Petrovaselo.
24. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:
- Ruga în localităţile: Izvin (1 mai); Bazoş (23 aprilie - Sf. Gheorghe); Petrovaselo şi Stanciova (6 mai); Recaş (de Rusalii) şi Herneacova (26 octombrie - Sf. Dumitru);
- Alte manifestări cuprinse în Agenda culturală pe anul 2013.