FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI FĂGET

PE ANUL 2011

 

1. Sediul consiliului local: Făget, Calea Lugojului nr.25, telefon 0256 320494*, fax 0256 320611

2. Adrese pagină internet: www.e-primarii.ro/~faget

3. E-mail: plfaget@online.ro

4. Primar: Avram Marcel

    Viceprimar: Sita Vasile

    Secretar: Sita Valentina

5. Repere istorice:

- 1288 - o primă informaţie documentară vorbeşte despre zona Făgetului, amintindu-i pe Banii Severinului Mihai şi Velici care aveau aici anumite domenii (posesiunea Icuş);

- secolul XV - zona Făgetului face parte din domeniul Hunedoarei, cel mai întins domeniu nobiliar din Transilvania de atunci, aparţinând lui Iancu şi Ioan de Hunedoara;

- „pentru banii cheltuiţi cu echipamentul militar şi cu expediţiile antiotomane, cei doi primesc zalog în Banat districtul Icuş, târgul Marginea şi districtele valahe ale comitatului Timiş: Swdya, Monostor, Bosar şi Supan, dimpreună cu satele şi apartenenţele lor“ - (conform istoricului borlovan Patriciu Dragalina);

- 1548 - cetatea Făgetului este atestată documentar cu ocazia unei donaţii făcute de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea, la castelul nobilului Iacob Bekes din Făget (Fagyath);

- 1544 - este amintită existenţa în cetatea Făgetului a unei garnizoane turceşti din armata lui Kassim Paşa;

- 1591 - garnizoana otomană din Făget era formată din 94 de ulufedji şi de asabi (soldaţi turci);

- sec. XVI - ocupaţia de bază a localnicilor români din părţile Făgetului era creşterea oilor şi a porcilor, iar în lunca râului Bega se practica cultura grâului, îndeosebi;

- 1516 - registrele de socoteli ale domeniului Hunedoarei arată că moara din Margina şi cea din Mănăştiur aduceau venituri mai multe decât moara mare de la Hunedoara;

- 1594 - Făgetul este eliberat de turci de George Palatici de Ilidia, ban de Lugoj, descendent de cnezii români din Banatul de Sud;

- 1660 - călătorul turc Evlia Celebi trece prin cetatea Făget despre care scrie: „A fost construită de o femeie cu numele de Tilen…E o construcţie în formă pătrată, frumoasă şi tare. La apus se află o poartă care dă spre câmpie. Are un dizdar, trei sute de ostaşi aleşi şi material de război îndeajuns; e acoperită în întregime cu şindrilă, dar nu are piaţă şi bazar sau altceva. Este doar un turn de serhat“ (cetate de graniţă, n.n.);

- 1699 - cetatea Făgetului a fost distrusă de otomani; ruinele acesteia abia se mai văd;

- 1727-1729 - sunt colonizate în zona Făget familii româneşti venite din Valea Haţegului;

- 1729 - sunt aduşi la Făget primii colonişti germani care primesc ajutoare materiale, sunt scutiţi de dări pe termen lung, sunt sprijiniţi să-şi construiască şcoală şi biserică;

- 1736 - se stabilesc în Făget 16 familii venite din Oltenia, plecate de teama atacurilor otomane;

- 1774 - este întemeiată la Făget prima şcoală românească;

- 1777 - Bel Mátyás în lucrarea sa „Geografia“ consemna: „Făgetul este oraş vechi şi vestit, putere de primă importanţă (castrum nobile), este aşezat pe o ridicătură înconjurat de o câmpie minunată“;

- 1788 - în jur de 50 de familii de şvabi erau deja colonizate în comună;

- se întemeiază cartierul „Făgetul German“;

- sfârşitul sec. XVIII - Johann Lehmann scrie: „Făgetul este un oraş câmpenesc frumos. Locul este bogat din cauza târgurilor de animale care se ţin aici. Oraşul este românesc, are peste 200 de case şi două biserici. Hanul de la Făget este cel mai frumos şi cel mai curat şi încăpător pe toată linia Timişoara - Sibiu şi acest han este proprietatea doamnei Soro. În han sunt opt camere pentru oaspeţi. Călătorii sunt bine serviţi, dar la un preţ foarte scump“;

- 1815 - florentinul Domenico Sestini vede Făgetul ca pe „un târg frumos“, cu „200 case româneşti, cu două biserici şi peste 30 case germane, cu o biserică mică dar curată, slujită de călugării minoriţi din Lugoj“. Făgetul era şi un important punct de legătură dintre Banat şi Ardeal, aici fiind şi „vama pentru Transilvania şi Ungaria“;

- la Făget se putea ajunge şi pe un drum mai scurt, de-a lungul râului Bega, dar numai pe vreme frumoasă;

- 22.04.1849- armata revoluţionară maghiară ocupă Făgetul, iar soldaţii unguri, după mărturia localnicului Partenie Gruiescu, „jefuiau, spărgeau, puşcau vaci, viţei, porci de pe drum, numai ca să facă prăpăd şi răutate; cu un cuvânt, vreme tristă pentru poporul român din ţinutul Făgetului“;

- 6 ianuarie 1896 - se naşte la Făget baritonul Titus Olariu (d. 30.08.1960, la Timişoara);

- 2 august 1898 - se naşte la Făget Nagy Ernő, campion olimpic la Jocurile Olimpice din anul 1932 de la Los Angeles la proba de scrimă (d. 8.12.1977);

- 17.09.1898 - este dată în folosinţă linia ferată Lugoj - Făget - Ilia, care leagă Valea Timişului cu Valea Făgetului;

- 1900 - Făgetul a fost colonizat cu maghiari;

- Bodó Antal, într-un ghid al Banatului, vede astfel aşezarea: „Făgetul, comună mare, centru de plasă, se întinde pe zona colinară de lângă râul Bega…De la gară, în 3-4 minute se poate ajunge cu birja în centrul localităţii, în parcul pieţei bisericii. Mergând spre centru pe strada Mare se pot vedea pe partea dreaptă Primăria, pe partea stângă şcoala de stat (maghiară), în Piaţa bisericii, Biserica romano-catolică, Judecătoria, hotelul „Regele maghiar“;

- 1903 - este zidită şcoala din Băteşti;

- 1904 - se naşte la Făget András Szilágyi, medic şi om de litere, autorul romanului „Noul păstor“, apărut la Paris în 1930 (d. 1984);

- 1.12.1918 - printre delegaţii bănăţeni care au votat Unirea Banatului cu Ţara şi al căror nume se cunoaşte s-au aflat şi bărbaţi din zona Făgetului: Victor Feneşiu, George Gârda, Vasile Iancu, Dănilă Iliţiescu, Sebastian Olariu din Făget, Constantin Corunţiu din Bichici, Ioachim Florescu din Povergina, Petre Cernescu din Băteşti, Iosif Capotescu din Brăneşti;

- 8 mai 1923 - se naşte la Făget scriitorul Traian Iancu;

- 28.03.1928 - are loc adunarea de constituire a Societăţii Anonime de Electricitate din Făget; în toamna aceluiaşi an se aprind becuri electrice la Făget, la 87 de solicitanţi;

- are loc canalizarea străzii principale, Regele Ferdinand, astăzi Calea Lugojului;

- 11.04.1937 - este pusă piatra de temelie a noului pod peste Bega, în prezenţa episcopului Vasile Lăzărescu, a senatorului din Circumscripţia Făget Victor Feneşiu, a ministrului comunicaţiilor Richard Franasovici, a primarului de Făget Terente Răchiţan;

- podul de beton a fost considerat cel mai bine realizat pod în anii interbelici, în fostul judeţ Severin;

- 24 iulie 1937 - se naşte la Bighigi-Făget prozatorul Iosif Lupulescu;

- 28 decembrie 1939 - se naşte la Brăneşti - Făget, Valeria Toader, solistă de muzică populară;

- 21.03.1945 - pretura Făget primeşte de la Prefectura Severin ordinul de încartiruire a unor vestite instituţii culturale refugiate din Iaşi de teama înaintării pe pământ românesc a trupelor sovietice: Academia de Belle Arte, Academia de Muzică şi Artă Dramatică şi Filarmonica „Moldova“. Cele trei instituţii au funcţionat la Făget până în octombrie 1944, cu un număr de 80-100 de studenţi;

- 29 martie 1948 - se naşte la Băteşti-Făget scriitorul şi publicistul Ion Căliman;

- 11.06.1948 - regimul comunist naţionalizează la Făget „Moara Ţărănească Victor Feneşiu şi Cons.“, (care avea o capacitate de 15 tone făină pe zi), Moara „Bumbu“ din Bichici, Uzina electrică din Făget, cinematografele Apollo şi Astra, gatere, prese de ulei, etc.;

- 20 septembrie 1950 - se naşte la Temereşti, Dorel Covaci, fost primar al oraşului Făget, deputat de Timiş (2008 - în prezent);

- 28 aprilie 1951 - se naşte la Povergina omul de cultură Ioan Gheorghe Oltean, primar al Făgetului între anii 1983-1990;

- 1954 - se înfiinţează liceul care va primi mai târziu numele inventatorului Traian Vuia, moment benefic pentru intelectualitatea locului;

- 3 august 1955 - se naşte la Făget Cornel Lera, consilier municipal de Lugoj, consilier judeţean (2004-2008), director executiv al AJVPS Timiş (2001 - în prezent);

- 1955 - se deschide Casa de Cultură, avându-l ca director pe Axente Braşovan, iar ca instructor artistic pe Achim Penda;

- 2 februarie 1956 - se naşte la Povergina Dumitru Tomoni, istoric, cercetător ştiinţific, director al Liceului din Făget, inspector şcolar general adjunct (în prezent);

- 8 iunie 1956 - se naşte la Făget Petru Matusz, prof.univ.dr., medic primar chirurg;

- 1964 - localitatea Băteşti primeşte numele de Begheiul Mic;

- 1966 - Făgetul avea o populaţie de 3.840 de locuitori şi 1.133 de gospodării;

- 1973 - se construieşte un nou edificiu pentru autogara Făget;

- ianuarie 1994 - preşedintele României, Ion Iliescu vizitează comuna Făget;

- 5.07.1994 - Făgetul a fost declarat oraş;

- 1999 - prof. dr. Dumitru Tomoni publică lucrarea „Făget, monografie istorică“;

- 2002 - are loc prima ediţie a Zilelor Oraşului Făget, chiar în anul în care se împlineau 130 de ani de la naşterea inventatorului Traian Vuia;

- 2003 - este organizat la Făget primul „târg apicol“ la nivel naţional, ca loc de întâlnire a ofertei cu cererea în domeniul produselor pentru apicultură;

- Băteşti (sec.XVI - Batest), Begheiul Mic (nume istoric Băşeşti - 1690 - Basiestj), Bichigi (Bikiz - 1717), Brăneşti (1514-1515, Branesth), Bunea Mare (1440, Buhnia; 1924, Bunea Română), Bunea Mică (1871, Bunyaszekszárd), Colonia Mică, Jupâneşti (Swapanesti -1514-1515), Povergina (Poerszina - 1761) şi Temereşti (Thyhomeresth - 1514-1515).

6. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total = 7263 persoane, din care:

- masculin = 3567 persoane

- feminin = 3696 persoane

7. Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2010 = 2387

8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 10: Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupâneşti, Povârgina şi Temereşti.

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

     - DJ 609B = 2,8 km; DJ 681 = 7,5 km; DJ 682 = 9,0 km; DJ 682D = 4,74 km

     - DC 98 = 14,0 km; DC 99 = 2,5 km; DC 107 = 1,9 km; DC 113 = 11,5 km; DC 114 = 1,0 km       

b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        - DC 98 Făget-Bichigi = 2,0 km;

                        - DC 98 Făget-Povârgina = 5,5 km;

                        - DC 98 Făget-Bunea Mare = 12 km;

                        - DC 113 Făget-Băteşti = 2 km;

                        - DC 113 Făget-Brăneşti = 6 km;

                        - DC 113 Făget-Jupâneşti = 11,5 km;

                        - DJ 681 Făget-Colonia Mică = 0,81 km;

                        - DJ 105 Făget-Temereşti = 1,9 km;

                        - DN 68A Făget-Begheiu Mic = 2,0 km

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

                - Făget = 17,5 km;

                - Bichigi = 2 km;

                - Colonia Mică = 2,5 km;

                - Temereşti = 1,5 km

11. Număr posturi în primărie - total = 25, din care:

- funcţionari publici = 15

- personal contractual = 10

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

- Înfrăţire cu localitatea „Szekszard-Ungaria“, privind cooperare în domeniile: economic, cultură, învăţământ;

- Înfrăţire cu localitatea „Bellevenue-Franţa“, privind schimburi culturale, donaţie de cărţi şi medicamente;

- Protocol de înfrăţire cu localitatea „Cervinaria-Italia“, privind cooperare în domeniile: cultură, turism;

- Acord de înfrăţire cu localităţile „Aletea şi Gyula-Ungaria“, privind schimburi cultural-sportive bilaterale;

- Înfrăţire cu localitatea „Montza-Italia“, privind ajutor umanitar;

- Înfrăţire cu localitatea „Stropkov-Slovacia“, privind schimburi culturale;

- Înfrăţire cu „Comunitatea Comunelor din Mirebellois-Franţa“;

- Colaborare cu localitatea „Kippenheim-Germania“;

- Protocol de înfrăţire cu localitatea „Ytrak-Franţa“;

- Intenţia de colaborare/cooperare cu localitatea Castellbisbal din Spania.

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);

- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;

- Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“;

- Asocierea cu toate comunele din zona colinară a judeţului Timiş pentru înfiinţarea Ocolului silvic privat;

- Asocierea comunelor din zona Făgetului în Asociaţia Ţara Făgetului (Curtea, Margina, Dumbrava, Fârdea, Pietroasa, Traian Vuia, Mănăştiur şi Tomeşti);

- Asociaţia Oraşelor din România.

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

- Modernizare centru civic în oraşul Făget;

- Amenajare trotuare în oraşul Făget cu pavaje prefabricate;

- Modernizare străzi în oraşul Făget;

- Modernizare străzi în localităţile aparţinătoare oraşului Făget;

- Amenajare rigole de scurgere în oraşul Făget;

- Reabilitare centrale termice Spital Orăşenesc, Spital TBC şi Primăria Făget;

- Refacere 4 podeţe, lucrări de reparaţie 2 poduri, construcţia unui podeţ pietonal;

- Modernizare piaţă agroalimentară în oraşul Făget;

- Reabilitare clădire muzeu în oraşul Făget;

- Realizare infrastructură locală pentru punctele de atracţie turistică, bisericile de lemn din Băteşti, Jupâneşti şi Povârgina şi a bisericilor din localităţile aparţinătoare oraşului Făget;

- Extindere reţea electrică în localitatea Colonia Mică - etapa II;

- Decolmatare şanţuri de scurgere în oraşul Făget, defrişări, curăţiri arbuşti şi iarbă a pârâurilor Vadana şi Redina şi a râului Bega;

- Modernizare drum comunal DC 98;

- Centru zonal de intervenţie;

- Reabilitare Casa de Cultură Făget;

- Reabilitare cămine culturale în localităţile aparţinătoare oraşului Făget;

- Actualizare PUG;

- Strategie de dezvoltare locală;

- Modernizare şi extindere reţea apă - canal Făget;

- Reabilitare clădire Agenţia de Şomaj - sucursala Făget;

- Reabilitare clădire sediu poliţie - oraş Făget;

- Modernizare bază sportivă în oraşul Făget;

- Construcţie bloc locuinţe pentru tineri prin ANL.

16. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă:

                - Proiectul aflat în evaluare „Finalizarea şi modernizarea căminului cultural situat în localitatea Făget“ ;

- Partener în proiectul aflat în derulare „Realizarea strategiei pentru dezvoltarea teritoriului Microregiunea Ţara Făgetului“, perioada 2009-2013 - finanţat din PNDR Axa 4. LEADER, măsura 431. Submăsura 431.1, faza 3.„Sprijin pentru pregătirea dosarelor pentru selecţia GAL“.

17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr.dosare pentru ajutoare sociale) = 25

18. Pieţe - târguri:

- Piaţă agroalimentară Făget - bisăptămânal = marţi şi vineri;

- Târg de animale - lunar = vineri (luna/data: II/11; III/25; IV/29; VI/24; VIII/12; IX/23; X/14; XII/9).

19. Activitatea de transport şcolar:

- Are în administrare microbuzul TM 54 CJT din anul 2001;

- Traseul de deplasare: Făget-Begheiu Mic.

20. Instituţii şcolare:

- Liceul „Traian Vuia“ Făget;

- Şcoli cu clasele I-VIII: Făget şi Brăneşti;

- Şcoli cu clasele I-IV: Făget, Băteşti, Bichigi, Bunea Mare, Colonia Mică şi Jupâneşti;

- Grădiniţe cu program normal: Făget, Băteşti, Begheiu Mic, Bichigi, Bunea Mare, Brăneşti, Colonia Mică, Jupâneşti şi Temereşti;

- Grădiniţa cu program prelungit: Făget.

21. Instituţii sanitare:

- Spital: Făget;

- Cabinete medicale: Făget (patru);

- Farmacii umane: Făget (trei);

- Cabinete sanitar-veterinare: Făget (două);

- Farmacii sanitar-veterinare: Făget (două).

22. Instituţii culturale:

- Casa de Cultură Făget;

- Centrul Cultural „Augusta“: Făget;

- Cămine culturale: Begheiu Mic, Băteşti, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Jupâneşti, Povârgina şi Temereşti;

- Casa memorială „Traian Iancu“ Făget;

- Muzeul „Traian Vuia“ Făget;

- Galeria de artă contemporană Făget;

- Bibliotecă: Făget.

23. Baze sportive şi de agrement:

- Săli de sport: Făget (două);

- Ştrand: Făget;

- Stadion: Făget.

24. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

- Biserici ortodoxe: Făget (două: 1889, alta în construcţie), Bichigi (sec.XVII, demolată, în locul ei s-a zidit alta, la anul 1927), Povârgina (două, cea de lemn din anul 1784), Băteşti (1700), Brăneşti (1853), Jupâneşti, Bunea Mare (cea veche, a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cea nouă la anul 1979), Begheiu Mic (1805) şi Temereşti (1803);

- Biserica romano-catolică Făget (1849);

- Biserica reformată Făget (1998);

- Biserici baptiste: Făget, Jupâneşti şi Bichigi;

- Biserici penticostale: Făget, Băteşti, Bichigi, Povârgina, Bunea Mare, Begheiu Mic şi Temereşti;

- Biserici adventiste de ziua a şaptea: Făget (două).

25. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

- Cruce comemorativă ridicată în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial: Făget, Băteşti şi Begheiu Mic;

- Cruce comemorativă ridicată în memoria eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Făget, Begheiu Mic;

- Troiţa în cimitirul ortodox în memoria martirilor căzuţi pe câmpul de luptă - în localitatea Făget.

26. Ruga şi alte manifestări cultural - religioase:

- Ruga în localităţile: Făget şi Brăneşti (15 august - Sf. Maria Mare); Temereşti (29 iunie - Sf. Petru şi Pavel); Băteşti (14 iunie); Jupâneşti (29 august - Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul); Povârgina (20 iulie - Sf. Ilie); Bichigi şi Begheiu Mic (8 septembrie - Sf. Maria Mică) şi Bunea Mare (9 noiembrie);

- Zilele oraşului Făget (15-17 august);

- Sărbătoarea olarilor din Jupâneşti (29 august).