![]() |
|
|
Oraşul Deta
FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI DETA
PE ANUL 2010
1. Sediul consiliului local: Deta, Str. Victoriei nr.32, telefon 0256 390466, 0256 390606 ; fax 0256 390511
2. Adresă pagină internet: www.detatm.ro 3. E-mail: primaria_deta@net69.ro
4. Primar: Roman Petru
Viceprimar: Sămanţu Gerhart
Secretar: Sculean Coralia
5. Repere istorice:
- 1360 - Deta este atestată documentar sub denumirea de DED (Dedul Mic - Ghedu), ca aparţinând nobilului maghiar Petrus de Deed;
- 1466 - apare în documentele medievale ale vremii ca proprietate a lui Nicola Jobagyi Matko, iar în 1496 ca proprietate a grofului Mihai Csaki;
- 1597 - localitatea este donată de principale imperial Sigismund Báthory unui fidel al său, George Marnachovit;
- 1660-1664 – călătorul turc Evliya Çelebi vizitează Banatul şi consemnează faptul că Deta era locuită de români;
- din timpul ocupaţiei otomane s-a păstrat toponimicul Ramada dat braţului Bârzavei care curgea în partea sudică a localităţii, dar şi toponimicul „Măhala“ dat cartierului locuit de pătura săracă a oraşului, atât în timpul ocupaţiei turceşti, cât şi în vremea stăpânirii habsburgice şi austro-ungare;
- 1718 - după ce Banatul devine provincie austriacă, localitatea Deta trece în districtul Ciacova, apoi în districtul Timiş;
- 1725 - sunt colonizaţi germani din Renania şi Bavaria şi francezi din Lorena şi Alsacia;
- denumirea localităţii se transformă din DEDUL MIC (GHEDU) în DETA;
- începe înregistrarea oficială a botezurilor, deceselor şi a căsătoriilor, iar peste doar doi ani este atestată funcţionarea primei şcoli cu predare în limba germană;
- 1733 - începe implementarea planurilor guvernatorului conte Florimund Mercy care urmărea înfiinţarea în împrejurimile Detei a culturii orezului;
- sunt aduşi fermieri şi meşteşugari experimentaţi, în special italieni (conduşi de Josef Avo din Trento);
- în anul 1749 se obţine prima recoltă de orez;
- 1738 - localitatea este pustiită de cetele de ţărani răsculaţi din Gătaia, conduse de Pavel Dărăbanţiu;
- Deta este repopulată cu colonişti aduşi din satele Berecuţa şi Denta;
- 1763 - sunt colonizate 21 de familii de italieni şi germani;
- 1788 - Deta este atacată din nou de cete de ţărani răsculaţi, dar aceştia sunt înfrânţi;
- 55 dintre răzvrătiţi sunt executaţi şi îngropaţi într-o groapă comună (aflată într-o zonă situată între pârâul Birdanca şi terenul de fotbal de azi);
- ajung în părţile Detei băjenari din Vărădia (Caraş-Severin) fugiţi de teama turcilor care atacau din nou Banatul;
- vărădenii au fost însoţiţi şi apăraţi în drumul lor până la Deta de preotul Ioan Iorgovici, fratele savantului şi apostolului martir literat al românilor bănăţeni Paul Iorgovici;
- Ioan Iorgovici devine primul preot ortodox român al bisericii ortodoxe din Deta;
- 1810 - Deta este ridicată la rangul de oraş-târg de către împăratul Francisc I de Habsburg, păstrându-şi această calitate până la sfârşitul secolului XIX;
- 1830 - este înfiinţată prima staţie poştală;
- 1858 - se inaugurează calea ferată Timişoara - Stamora Moraviţa - Iam (Jam) cu staţie în Deta;
- 1867 - după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înfiinţat plasa Deta, cu 13 comune, care aparţinea de comitatul Timiş;
- 1874 - se înfiinţează formaţia de pompieri voluntari a oraşului;
- 1880 - apare primul număr al ziarului „Dettaer Zeitung“;
- 1890 - Deta era reşedinţă de plasă şi avea 3.552 locuitori, 4 mori sistematice, fabrică de cărămidă, numeroase ateliere meşteşugăreşti;
- 1890 - este dată în circulaţie calea ferată Timişoara - Deta - Baziaş;
- 1893 - se înfiinţează primul sindicat muncitoresc;
- 1899 - se introduce primul telefon;
- 1900-1902 - se construieşte uzina electrică şi se introduce iluminatul electric;
- 1910 - este ridicat turnul pompierilor;
- 1918-1919 - localitatea este ocupată de către armata sârbă;
- 1919 - Banatul (inclusiv Deta) devine parte componentă a Regatului României;
- 1923 - preot al comunităţii ortodoxe româneşti din Deta este Petru Bizerea (1881-1953), doctor în teologie;
- prima liturghie s-a celebrat la 4 august 1923, cu ocazia onomasticii Reginei Maria şi a celei de-a patra aniversări a cuceririi Budapestei de către Armata Română;
- 1924 - are loc inaugurarea liceului real din Deta;
- 1925 - se înfiinţează „Fabrica de Furnir şi Industria Lemnului - „Prohaska s.p.a.“ (PLAPAF S.A.);
- 1930 - Valeriu Boleanţu, avocat din Deta, devine prefect al judeţului Timiş-Torontal;
- în perioada interbelică, Deta avea străzi bine întreţinute, trotuare asfaltate, în centru erau o serie de clădiri frumoase, precum primăria, hotelul şi cafeneaua „Bellavista“, loc de întâlnire al comercianţilor români şi sârbi;
- populaţia Detei era de 4.070 locuitori, grmanii fiind majoritari, urmaţi ca număr de români, sârbi şi maghiari;
- localitatea decade de la statutul de oraş la cel de aşezare rurală (comună);
- 1948 - se înfiinţează spitalul cu trei secţii: (obstretică, pediatrie, boli infecţioase), policlinica, baia publică, cantina şcolară şi cantina pentru adulţi;
- 1951 - sunt deportaţi în Bărăgan zeci de germani, sârbi, unguri, dar şi basarabeni refugiaţi în Banat încă din anul 1940;
- supravieţuitorii revin acasă în anul 1956;
- 12 ianuarie 1959 - se naşte la Deta Dan Radoslav, preot şi publicist;
- 1962 - se înfiinţează Liceul teoretic din Deta;
- 1968 - Deta devine din nou oraş;
-1999 - îşi începe activitatea S.C. Eybl, întreprindere cu profil textil care preia parte din angajaţii PLAPAF;
- 2002 - dacă la anul 1930 din cei 3.864 de locuitori ai Detei 2.523 erau germani, la începutul mileniului III în oraş nu mai trăiau decât 389 de şvabi;
- oraşul Deta avea 6.582 de locuitori;
- 2000-2004 - încep noi lucrări edilitare de zone rezidenţiale şi sunt finalizzate cele de la noua biserică ortodoxă română.
6. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2009 - total = 6547 persoane, din care:
- masculin = 3112 persoane
- feminin = 3435 persoane
7. Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2009 = 2731
8. Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 1: Opatiţa.
9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:
a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:
- DJ 595A = 2,91 km;
- DC 172 = 7,2 km;
- DC 186 = 2,0 km
b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:
- DC 172 Deta-Opatiţa = 4,0 km
10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km: - Deta = 20,9 km;
- Opatiţa = 1,8 km. 11. Număr posturi în primărie - total = 53, din care: - funcţionari publici = 18 - personal contractual = 35 12. Număr consilieri = 15
13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării: - Înfrăţire cu localitatea „Bordany-Ungaria“, din anul 2004;
- Înfrăţire cu localitatea „Čoka-Serbia“;
- Înfrăţire cu localitatea „Gaglianico-Italia“;
- Colaborare cu localitatea „Estella-Lizzara-Spania“;
- Colaborare cu localitatea „Nova Gorica-Slovenia“;
- Colaborare cu localitatea „Sank din Ungaria“;
- Colaborare cu localitatea „Quindici din Italia“;
- Colaborare cu localitatea „Asti din Italia“;
- Colaborare şi cooperare cu localităţile „Vrsač şi Lokve-San-Mihai din Serbia“. - Participarea Oraşului Deta în Gruparea Europeană de Cooperare Teritorială (G.E.C.T.) Banat-Triplex Confinium cu răspundere limitată cu reprezentanţii administraţiei locale din România, Serbia şi Ungaria, organizaţie de dezvoltarea rurală, teritorială şi economică din regiunile transfrontaliere.
14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:
- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;
- Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Timiş - A.D.I.D.;
- Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş - Torontal“; - Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (S.C. „APCAN“ S.A.);
- Asociaţia Oraşelor din România.
15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:
- Amenajare străzi în oraşul Deta;
- Activităţi culturale legate de perfecţionarea continuă şi dotarea formaţiei de dansuri populare: coregrafie, orchestraţie, înregistrări, filmări, realizarea unui panou cu fotografii din spectacole;
- Alte manifestări cultural-sportive cuprinse în Agenda culturală pe anul 2010.
16. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă în derulare:
- Cooperare între comunităţi cu titlul: „Şezători cu tradiţii şi noutăţi la Deta (România) şi Bordany (Ungaria)“ – proiect cu finanţare nerambursabilă, axa prioritară: „Întărirea coeziunii sociale şi economice în regiunea de frontieră“.
17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr.dosare pentru ajutoare sociale) = 38
18. Pieţe - târguri:
- Piaţă agroalimentară „Târgu Mare“ Deta = zilnic;
- Piaţă agroalimentară „la Pompieri“ Deta = zilnic;
- Tărg mixt „Aleea Revoluţiei“ Deta - lunar = prima duminică;
- Obor vite „Aleea Revoluţiei“ Deta- lunar = prima duminică.
19. Instituţii şcolare:
- Grup Şcolar Forestier „Sf. Nicolae“ Deta;
- Şcoala cu clasele I-VIII Deta;
- Şcoala cu clasele I-IV Opatiţa;
- Grădiniţe cu program normal = 2: Deta şi Opatiţa;
- Grădiniţa cu program prelungit Deta.
20. Instituţii sanitare:
- Spitalul Orăşenesc Deta;
- Cabinete medicale pe diferite specializări: Deta (treisprezece), Opatiţa (două);
- Cabinete stomatologice: Deta (trei);
- Farmacii umane: Deta (trei);
- Farmacii veterinare: Deta (două).
21. Instituţii culturale:
- Casa de Cultură Deta;
- Muzeul Deta;
- Biblioteca Orăşenească Deta;
- Cămin cultural Opatiţa.
22. Baze sportive şi de agrement:
- Sala de sport a oraşului Deta;
- Ştrand termal Deta;
- Ştrand olimpic Deta;
- Stadionul oraşului Deta (teren de fotbal);
- Teren de tenis Deta;
- Teren de minifotbal „Maracana“ Deta;
- Teren de handbal, Grup Şcolar „Sf. Nicolae“ Deta.
23. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:
- Biserica ortodoxă română Deta (2008);
- Biserica ortodoxă română Opatiţa (1725);
- Biserica romano-catolică Deta (1900);
- Biserica ortodoxă sârbă Deta (sec.XVIII);
- Biserica baptistă Deta;
- Biserica penticostală Deta;
- Biserica reformată Deta;
- Mânăstire sârbească menţionată la mijlocul secolului al XIX-lea.
24. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:
- Monumentul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial: Deta;
- Monumentul eroilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Deta;
- Placă comemorativă în memoria cetăţenilor din Deta deportaţi în Rusia: Deta;
- Monument - Glorie eternă eroilor din oraşul Deta căzuţi în luptele pentru apărarea patriei: Deta;
- Monument - Glorie eternă eroilor din Opatiţa căzuţi în Al Doilea Război Mondial: Opatiţa;
- Monument în amintirea eroilor căzuţi în războiul mondial anii 1914-1918: Opatiţa.
25. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:
- Ruga ortodoxă în localităţile: Opatiţa (de Sfintele Paşti) şi Deta (de Rusalii);
- Ruga catolică în localitatea Deta (24 iunie - de Sf. Ana); - Ruga ortodoxă-sârbească în localitatea Deta (8 septembrie - Sf. Maria Mică);
- Alte manifestări cultural-sportive cuprinse în Agenda culturală pe anul 2010.
|
|