FIŞA PRIMĂRIEI ORAŞULUI BUZIAŞ

PE ANUL 2010

 

1. Sediul consiliului local: Buziaş, Str.Principală nr.16, telefon/fax 0256 321450

2. Adresă pagină internet: www.primariabuzias.ro

3. E-mail: primbuzias@yahoo.com, primaria.buzias@cjtimis.ro

4. Primar: Ilaş Alger Viorel

    Viceprimar: Aldan Florian Petru

    Secretar: Vlada Cristina

5. Repere istorice:

- sec.XIII - există dovezi arheologice (resturi de clădiri, părţi din conducte de apă, monumente de piatră, ţiglă şi monede) care lasă să se presupună existenţa unei aşezări cu ape tămăduitoare, care ar fi putut să o continue pe cea din perioada romană (localitatea pare că s-a numit  Ahibis;

- 1320 - aşezarea Buziaş a fost menţionată pentru prima dată de către Carol I al Ungariei într-o diplomă regală (cu numele de Kisbuzjás);

- 1369 -  localitatea este menţionată documentar sub numele de Buzus şi Bozas;

- istoricul Florin Medeleţ susţine că Buziaşul este atestat în documente în secolul XIV, „când e stăpânit de familiile cnezilor români Neacşu“;

- 1406 - satul românesc Silagiu este consemnat pentru prima dată în lucrarea „Geografia medievală a Ungariei de Sud“ a lui Millekes Bodog, sub numele de Zyluas, într-un document în care se consemnează faptul că Istvan Himfy, proprietar al Bazoşului (Buziaş), se judecă cu Iacob, cneaz de Zyluas (Silagiu);

- 1716 - Buziaşul e parte a stăpânirii Imperiului Habsburgic;

- aşezarea figurează în documentele vremii sub numele „Buzieschi“, ca fiind locuită de iobagi români;

- 1720 - este construită biserica ortodoxă din lemn prin grija comunităţii româneşti buzieşene;

- 1787 - este atestată documentar localitatea Bachova (după numele unui comisar districtual imperial, Johann Bacho), întemeiată de şvabi la anul 1783 pe un loc din care locuitorii români s-au retras în satele învecinate şi în pădurea Chevereşului;

- 1796-1805 - este redescoperit şi revalorificat zăcământul de apă minerală;

- 1800 - se aşează primii evrei;

- în anul 1851 sunt estimate în jurul Buziaşului 51 de familii evreieşti (240 de suflete) dintre care 10 familii în Buziaş;

- în anul 1886 se construieşte sinagoga;

- comunitatea evreiască se risipeşte după anul 1918;

- 1811 - s-a deschis primul sezon balnear organizat, înfiinţându-se Staţiunea Balneară;

- între anii 1811-1892 - proprietatea Staţiunii Balneare este Fundaţia Domeniului Religionar Catolic Timiş;

- 1819 - Buziaşul este declarat localitate balneară;

- tratamentul se va realiza până la sfârşitul secolului XIX prin cură internă, prin consumul apei minerale;

- terapia balneară a fost fundamentată de medicii Bela Lindenmayer între 1809-1838 şi Gheorghe Ciocârlan, primul balneolog român între 1838-1848;

- tratamentele se efectuau cu apele minerale receptate de izvoarele Mihai, Iosif, Notatoriului şi Feruginoase;

- 1840-1850 - în Silagiu s-au aşezat colonişti germani şi maghiari, de meserie viticultori;

- sunt plantate soiurile Cadarcă, Majarcă, Roşu bătut, Slankamenka şi hibridul „Otelă“;

- 1882 - trupa de păpuşari diletanţi a familiei Brauer-Berger prezintă spectacole în limba germană, maghiară şi română;

- întemeietoarea trupei a fost Ana Winkler-Brauer, iar în 1929, fiica acesteia, Kati Brauer-Berger, obţine Brevet de praticare a meseriei de păpuşar;

- trupa întreprinde numeroase turnee în judeţele din vestul României Mari, activitatea teatrului de păpuşi din Buziaş continuând intens şi în a doua jumătate a secolului XX, dar şi după Revoluţie (1989);

- 22-26 august 1886 - Buziaşul este gazda celui de-al XIII-lea Congres al medicilor şi naturaliştilor din Ungaria şi Transilvania, la care au participat specialişti din Europa şi Asia;

- septembrie 1898 - împăratul  austro-ungar Franz Iosif şi moştenitorul tronului, prinţul Franz Ferdinand, vizitează staţiunea;

- 1900 - Buziaşul avea 2.847 de locuitori: 1.070 maghiari, 892 germani, 877 români şi 8 sârbi;

- 1903 - este descoperit stratul acvifer artezian, ceea ce a permis introducerea tratamentului maladiilor cardiovascolare prin cura externă (băi în apă minerală puternic carbogazoasă încălzită);

- 1903-1907 - sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construieşte fabrica de îmbuteliere a apei minerale;

- 1892-1906 - proprietara staţiunii este familia Ernő Schottola, care la anul 1903 o arendează unor timişoreni, István Huszly şi Kimmel Koloman (familia Kimmel era proprietara Fabricii de lichioruri Kimmel, care va deveni mai târziu baza combinatului chimic Solventul);

- 1906 - staţiunea ajunge în proprietatea familiei Muschong, funcţionând sub denumirea de Băile Minerale Muschong S.A. Buziaş;

- 1911 - Buziaşul este declarat officia staţiune balneo-climaterică;

- parcul din Buziaş, cu o suprafaţă de 20 de hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul;

- arhitectura staţiunii este în stil turcesc şi bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary şi în Baden-Baden;

- 1 decembrie 1918 - opt buzieşeni (printre care protopresbiterul Ioan Pepa şi medicul Dimitrie Borca) şi cinci silăgeni participă ca reprezentanţi ai localităţilor Buziaş şi Silagiu la Adunarea Naşională a românilor din Alba Iulia, bucurându-se de reîntregirea Ţării şi de formarea statului naţional unitar român;

- 1923 - se introduce iluminatul electric;

- 1934 - în faţa Bisericii Ortodoxe Române se ridică pe locul unei vechi cruci de lemn Monumentul Eroilor, o cruce de marmură albă inscripţionată astfel: „Eroilor căzuţi pe câmpul de luptă 1914-1918“;

- cincizeci şi cinci de buzieşeni au pierit în timpul primului război mondial;

- 1948 - Băile Minerale intră în proprietatea statului român şi primesc numele de Întreprinderea Balneară Buziaş ;

- 1956 - localitatea a fost declarată oraş ;

- 29.11.1962 - se naşte la Buziaş poeta şi traducătoarea Rodica Draghincescu ;

- 1986 - Doru Simuţ publică mini-monografia „Buziaş. Mic îndreptar turistic“, la Editura Sport-Turism, Bucureşti;

- 1990 - Băile Minerale intră sub administrarea S.C. TRATAMENT BALNEAR BUZIAŞ S.A.;

- staţiunea figurează în Enciclopedia savanţilor italieni M.Messini şi C.G.Lollo „Aque minerali del mondo“, ca şi în „Precis d’hydrologie“ a omului de ştiinţă francez A.Morette;

- 1992-1997 - a fost construit Centrul Medical Clinic „Cristian Şerban“ din Buziaş, inaugurat la 1 iulie 1997;

- 2001 - Octavian Sfetcu publică monografia Buziaş - temelii istorice şi teatrale, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 2001.

6. Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2009 - total = 7585 persoane, din care:

- masculin = 3679 persoane

- feminin = 3906 persoane

7. Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2009 = 2896

8. Numărul şi denumirea localităţilor componente ale oraşului = 2: Buziaş şi Silagiu

    Numărul şi denumirea satelor ce aparţin oraşului = 1: Bacova

9. Reţeaua de drumuri judeţene şi comunale:

            a) Natura drumurilor şi lungimea acestora:

                        - DJ 572 = 13,79 km; DJ 592 = 12,18 km; DJ 592 D = 1,29 km;

                        - DC 160 = 3,40 km; DC 163 = 4,20 km.

            b) Natura drumurilor şi distanţa în km între centrul unităţii administrativ-teritoriale şi localităţile aparţinătoare:

                        - DJ Buziaş-Bacova  = 5 km;

                        - DJ Buziaş-Silagiu  = 6 km.                            

10. Reţeaua de alimentare cu apă pe localităţi, în km:

                        - Buziaş = 29 km

11. Număr posturi în primărie - total = 26, din care:

- funcţionari publici = 26

12. Număr consilieri = 15

13. Înfrăţiri, colaborări cu localităţi din afara ţării:

- Înfrăţire cu oraşul „Mindszent, jud. Csongrad-Ungaria“

14. Asocieri la nivelul judeţului şi al ţării:

            - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Deşeuri Timiş (ADID Timiş);

            - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Timiş“;

            - Asociaţia de Dezvoltare Microregională „Timiş-Est“;

            - Asociaţia de apă, canal a judeţului Timiş (SC “APCAN” SA);

- Asociaţia Oraşelor din România;

- Oraşul Buziaş, prin Consiliul Local este membru în “Asociaţia pentru Dezvoltarea Zonei Buziaş”- asociere cu SCTB Buziaş;

            - Protocol de colaborare între “Organizaţia Salvaţi Copiii - Filiala Timiş” şi Consiliul Local Buziaş;

15. Obiective şi investiţii propuse a se realiza:

- Modernizări străzi;

- Amenajări hidrotehnice intravilan;

- Alimentare cu apă şi canalizare în localităţile Bacova şi Silagiu;

- Reabilitare reţea apă-canal în localitatea Buziaş;

- Amenajare piaţă agro-alimentară;

- Modernizare clădire sediu primărie;

- Modernizări alei pietonale (parc, trotuare, străzi);

- Reabilitare grădiniţă cu program normal;

- Amenajare grădiniţei cu program normal;

- Reabilitare colonada Parc;

- Igienizare parc oraş;

- Reabilitare seră flori;

- Construire bazin olimpic înnot;

- Construire sală de sport şcolară;

- Înfiinţare parc sportiv;

- Construire adăpost pentru câini;

- Reabilitare cămine culturale - Bacova şi Silagiu;

- Reabilitare bibliotecă şi casa de cultură - Buziaş.

16. Proiecte cu finanţare (cofinanţare) externă:

            - Cooperare între staţiunile balneare din zona transfrontalieră pentru includerea în circuitul turismului internaţional.

17. Numărul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (nr. dosare pentru ajutoare sociale) = 74

18. Pieţe - târguri:

- Piaţă agroalimentară Buziaş - bisăptămânal = miercuri şi sâmbătă;

- Târg mixt Buziaş - bisăptămânal = miercuri şi sâmbătă.

19. Activitatea de transport şcolar:

- Are în administrare microbuzul TM 47 CJT din anul 2001;

- Traseul de deplasare: Buziaş-Bacova şi Buziaş-Ferma 6.

20. Instituţii şcolare:

- Liceu: Buziaş;

- Şcoli cu clasele I-VIII: Buziaş, Bacova şi Silagiu;

- Grădiniţe cu program normal: Buziaş, Bacova şi Silagiu.

21. Instituţii sanitare:

- Spitale: Buziaş (două);

- Cabinete medicale: Buziaş (zece), Bacova şi Silagiu;

- Cabinete stomatologice: Buziaş (trei);

- Dispensar medical: Buziaş;

- Farmacii umane: Buziaş (două) şi Bacova;

- Cabinet sanitar-veterinar: Buziaş;

- Farmacii sanitar-veterinare: Buziaş (două).

22. Instituţii culturale:

- Casa de Cultură Buziaş;

- Teatru: Buziaş;

- Muzee: Buziaş (două);

- Săli de spectacole: Buziaş;

- Cămine culturale: Bacova şi Silagiu;

- Colecţia de Etnografie „Iuliana Florea Troceanu“ Buziaş;

- Biblioteca Orăşenească Buziaş.

23. Baze sportive şi de agrement:

- Sala de Sport „Victoria“ Buziaş;

- Ştrand cu apă minerală S.C.T.Buziaş

- Stadionul Tineretului Buziaş;

- Terenuri de sport: Buziaş (două);

- Parcuri: Buziaş şi Bacova.

24. Biserici, mănăstiri şi alte lăcaşe de cult:

- Biserica ortodoxă română cu hramul „Sfântului Petru şi Pavel“ Buziaş (1834-1839);

- Biserica ortodoxă română cu hramul „Naşterea Maicii Domnului“ Buziaş (1995);

- Biserica ortodoxă română Bacova (1889);

- Biserica ortodoxă română Silagiu (1872);

- Biserica romano-catolică Buziaş (1873-1874);

- Biserica romano-catolică Bacova (1889);

- Biserica greco-catolică Buziaş;

 - Biserica greco-catolică Silagiu;

- Biserica reformată Buziaş (2001);

- Biserici baptiste: Buziaş, Bacova şi Silagiu;

- Biserici penticostale: Buziaş şi Silagiu.

25. Monumente ale eroilor şi opere comemorative ridicate în memoria ostaşilor români şi străini:

            - Monumentul Eroilor căzuţi în Primul şi Al Doilea Război Mondial: Buziaş (două), Bacova (unu).

26. Ruga şi alte manifestări cultural-religioase:

- Ruga în localităţile: Buziaş (8 septembrie - Sf. Maria Mică), Bacova (20 iulie - Sf. Ilie), Silagiu (Înălţarea Domnului).