• Prezentare CoR

    Ultima actualizare: Administrator, în data de 24.01.2013

    Comitetul Regiunilor (CoR) este adunarea politică care oferă nivelurilor regional şi local posibilitatea de a-şi face auzită vocea în cadrul elaborării politicilor UE şi în cadrul legislaţiei UE. Tratatele obligă Comisia, Parlamentul şi Consiliul să consulte Comitetul Regiunilor de fiecare dată când se fac noi propuneri în domenii care afectează nivelurile local şi regional. CoR are 344 de membri din cele 27 de ţări ale UE şi activitatea sa este organizată în şase comisii iferite. Acestea examinează propuneri, dezbat şi discută în scopul elaborării avizelor oficiale privind chestiunile esenţiale.

     

    Comitetul Regiunilor - Introducere

    Europe begins in its regions and cities

    Scurte informaţii despre Comitetul Regiunilor

    Comitetul Regiunilor (CoR) este forul politic prin care autorităţile locale şi regionale îşi pot face auzită vocea în inima Uniunii Europene.
    Înfiinţat în 1994, CoR a fost creat pentru a aborda două aspecte principale. În primul rând, aproximativ trei sferturi din legislaţia Uniunii este pusă în aplicare la nivel local sau regional şi, prin urmare, este logic ca reprezentanţii locali şi regionali să aibă un cuvânt de spus în elaborarea noii legislaţii a Uniunii Europene. În al doilea rând, a existat o anumită îngrijorare legată de faptul că opinia publică este lăsată în urmă, în timp ce construcţia UE avansează. O modalitate de a corecta acest decalaj o constituie implicarea acelui nivel de guvernare cu reprezentanţi aleşi aflat cel mai aproape de cetăţean.
    Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona conferă CoR un rol consolidat de-a lungul procesului legislativ. Noul tratat impune Comisiei Europene să consulte, încă din faza prelegislativă, autorităţile locale şi regionale, precum şi asociaţiile acestora de pe teritoriul Uniunii Europene. CoR, care reprezintă vocea autorităţilor locale şi regionale la nivelul UE, intervine într-un mod cât se poate de activ încă din această fază preliminară.
    După prezentarea propunerii legislative de către Comisie, consultarea CoR este din nou obligatorie dacă propunerea priveşte unul din numeroasele domenii strategice cu impact direct asupra autorităţilor locale şi regionale. Tratatul de la Maastricht a stabilit cinci astfel de domenii: coeziunea economică şi socială, reţelele transeuropene de infrastructură, sănătatea, educaţia şi cultura. Tratatul de la Amsterdam a adăugat cinci noi domenii: politica privind ocuparea forţei de muncă, politica socială, protecţia mediului, formarea profesională şi transportul. Tratatul de la Lisabona a extins şi mai mult domeniul de acţiune a CoR, adăugând la lista domeniilor politice în care acesta trebuie consultat protecţia civilă, schimbările climatice, energia şi serviciile de interes general.
    Cu toate acestea, rolul CoR nu se încheie odată cu publicarea unui aviz privind o propunere a Comisiei. Pentru prima oară, în conformitate cu Tratamentul de la Lisabona, Parlamentul European are obligaţia de a consulta CoR, ceea ce permite acestuia din urmă să formuleze observaţii cu privire la eventualele modificări ale deputaţilor europeni asupra unei propuneri legislative. De asemenea, CoR are dreptul de a interpela Comisia, Parlamentul şi Consiliul dacă aceste instituţii nu iau în considerare punctul său de vedere şi poate chiar solicita să fie consultat încă o dată, în cazul în care propunerea iniţială suferă modificări substanţiale pe parcurs. În cazuri extreme, CoR este de asemenea abilitat să introducă acţiune în faţa Curţii Europene de Justiţie, în cazul în care consideră că nu a fost consultat în mod corespunzător de către Comisie, Parlament sau Consiliu.
    Evaluarea propunerilor legislative ale UE de către CoR are la bază trei principii fundamentale:

     

    Subsidiaritatea

    Acest principiu, înscris în tratate în acelaşi timp cu înfiinţarea CoR, afirmă că, în cadrul Uniunii Europene, deciziile trebuie luate la nivelul cel mai apropiat posibil de cetăţean. Aşadar, Uniunea Europeană nu ar trebui să preia sarcini pentru care sunt mai potrivite administraţiile locale, regionale sau naţionale. Tratatul de la Lisabona oficializează rolul CoR de apărător al principiului subsidiarităţii;

     

    Proximitatea

    Toate nivelurile de guvernare trebuie să încerce să fie „apropiate” de cetăţean, în special organizându-şi activitatea într-un mod transparent, astfel încât cetăţenii să ştie cine sunt responsabilii în diferitele domenii şi cum îşi pot face auzite părerile;

     

    Parteneriatul

    O guvernare europeană fiabilă presupune cooperarea autorităţilor locale, regionale, naţionale şi europene; toate aceste patru niveluri sunt indispensabile şi ar trebui implicate pe parcursul întregului proces legislativ;

     

    Membri şi mandate

    Comitetul Regiunilor are 344 de membri titulari şi acelaşi număr de membri supleanţi din toate cele 27 de state membre. Viitoarea extindere a UE poate ridica numărul membrilor (şi al membrilor supleanţi) la maximum 350. Membrii şi membrii supleanţi sunt numiţi pentru un mandat de patru ani de către Consiliu, la propunerea statelor membre. Fiecare ţară îşi alege membrii conform unei proceduri proprii, dar fiecare delegaţie trebuie să reflecte echilibrul politic, geografic şi regional/local din statul membru respectiv. Membrii Comitetului Regiunilor sunt persoane care deţin un mandat ales sau o funcţie importantă în cadrul autorităţilor locale sau regionale din regiunilor lor de provenienţă.

    Comitetul îşi organizează lucrările cu ajutorul a şase comisii de specialitate, alcătuite din membri CoR, care examinează în detaliu propunerile legislative în legătură cu care este consultat Comitetul şi elaborează un proiect de aviz, în care CoR subliniază elementele din propunerile Comisie Europene cu care este de acord şi elementele care necesită modificări. Proiectul de aviz este apoi dezbătut în cadrul uneia dintre cele cinci sesiuni plenare anuale ale CoR. Dacă majoritatea îl aprobă, proiectul este adoptat şi devine aviz al Comitetului Regiunilor, care se transmite apoi Comisiei, Parlamentului şi Consiliului.
    CoR adoptă şi rezoluţii cu privire la chestiuni politice de actualitate.
    În cadrul CoR, sunt reprezentate patru grupuri politice, care reflectă principalele familii politice europene: Partidul Popular European (PPE), Partidul Socialiştilor Europeni (PSE), Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) şi respectiv Uniunea pentru Europa Naţiunilor – Alianţa Europeană (UEN-AE).

    Să aducem UE mai aproape de cetăţeni

    Deşi rolul principal al Comitetului este acela de a participa la procesul legislativ comunitar, acesta nu este şi singurul său rol.
    Membrii CoR trăiesc şi muncesc zi de zi în regiunilor lor respective şi continuă, în administraţia locală sau regională din care provin, să-şi îndeplinească funcţia, de preşedinte de consiliu regional, de primar al vreunei localităţi importante sau de consilier local. Aceasta le permite să rămână în legătură cu punctele de vedere şi preocupările oamenilor pe care îi reprezintă şi, astfel, să aducă aceste puncte de vedere şi preocupări în cadrul procesului legislativ UE, atunci când vin la Bruxelles, la şedinţele CoR.
    De asemenea, această situaţie le permite şi să îi informeze pe cetăţenii de acasă ce se întâmplă în UE şi cum funcţionează „Bruxelles-ul”. Modul în care îşi organizează CoR lucrările este de asemenea menit să „aducă UE mai aproape de cetăţeni”, şi asta la modul propriu, prin conferinţele şi şedinţele comisiilor sale, precum şi ale Biroului, în alte locuri decât la Bruxelles, respectiv în diferite regiuni din cele 27 de state membre.